Pe 13 iunie, anul acesta, odată cu Înălţarea Domnului se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor, zi în care aducem recunoştinţă eroilor patriei care s-au jertfit pentru neam şi ţară, iar cu sângele lor au scris istoria.
Nu a fost pe lume neam mai încercat ca al nostru. „N-a fost popor care să fi plătit mai scump dreptul de a trăi în ţara şi în legea lui, popor pe care să-l fi împins la jertfe mai mari adânca dragoste de ţară, de credinţă, de eroi şi dorinţa de neatârnare” scria Alecu Russo în cartea sa „Cântarea României”.
Fără acest trecut de credinţă, de jertfă, de gândire, de patriotism şi de sacrificiu nu ar fi fost posibilă existenţa noastră pe aceste meleaguri pline de frumuseţi, de credinţă şi cultură, plină de eroi ştiuţi şi neştiuţi – aşa cum ne prezintă, în „Înlănţuirea vremurilor”, ţinutul şi oamenii lui, Leon Mrejeriu, primul preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Neamţ.
Îmi amintesc cu mari emoţii unele îndemnuri cu care foştii mei „Apostoli” ne-au insuflat dragostea de ţară şi neam când eram tineri, idealuri pe care dorim să le transmitem şi tineretului de astăzi.
Acum mă adresez vouă suflete tinere, răsărite din codrii verzi sau lanurile aurii ale ţării,voi vulturi cu sânge românesc – fiţi mândri de înalta misiune de a fi român…
Pentru voi, vlăstare mândre ale primăverii, dragostea de viaţă pluteşte deasupra voastră ca o forţă – profitaţi de ea. Întrebuinţaţi-o spre binele patriei, puneţi-o în serviciul ridicării neamului şi atunci cu drag veţi simţi cât sunteţi de mari…
Legaţi firul activităţii voastre cu înaintaşii voştri şi fiţi „GENERAŢIA” de ofensivă în progresul fericirii ţării noastre…
Nu vă temeţi de nimic, fiţi încrezători în adevăr şi izbândă…
Fiţi încrezători în steaua voastră, căci, oricât aţi trăi de mult, în faţa veşniciei e tot o clipă…
Iar noi, cei care am început a coborâ culmea spre partea umbrită a vieţii, vom fi pururi alături de voi, umăr la umăr, şi la lupte şi la jertfe…
Câmpul lucrării voastre este foarte mare… Holda iubirii poporului e fără margini… De la voi se aşteaptă şi sămânţa şi secerişul. De vrednicia voastră e legat ceasul izbânzii…
E timpul să luăm hotărârea ca din nou să dovedim prin fapte mândria şi puterea sufletului nostru, entuziasmul şi energia, iubirea de ţară, de eroi, de neam şi de sfânta biserică…
Eroii neamului, strămoşii noştri au fost adânc pătrunşi de aceste sentimente nobile şi patriotice. Aduc mărturie testamentul unui erou, scrisoarea sublocotenentului Sandu Leon Ion care a căzut vitejeşte pe frontul antisovietic în cel de Al Doilea Război Mondial. Învăţătorul Sandu Leon Ion era bun şi blând, era harnic şi îndrăzneţ. Nu se temea de moarte. A plecat să-şi apere ţara cu un entuziasm adânc – era chemat la suprema jertfă pe câmpul datoriei – şi a luptat cum ştie românul să lupte, neobosit şi cu nădejde. Dar în ziua de 9 octombrie 1941, în bătălia de la Dalnic, pe când dirija în fruntea plutonului focul împotriva duşmanului de veacuri al neamului românesc, a căzut rănit adânc. În dimineaţa zilei de 10 octombrie 1941, cele două gloanţe din piept l-au înălţat la gradul de Erou al Neamului. Este înmormântat în ţintirimul de la Iosefstahl, alături de colegul său Neculai Bălan şi de căpitanul Iorgu Dobre.
Presimţindu-şi sfârşitul şi-a scris pe o carte poştală următorul testament: Ultimile dorinţi ale unui om care a murit pentru patrie: Am murit pentru România! Vreau să fiu îngropat pe pământul românesc. Rog pe cine m-a găsi să-mi îndeplinească aceste dorinţi. Bagajul să mi se trimită la familie, în comuna Broşteni, Neamţ.
Dormi în pace erou al Patriei române! Va veni însă ceasul cel mare şi greu când fiecare dintre noi va trebui să răspundă la întrebarea: Mi-am făcut datoria faţă de neam, ţară, credinţă şi eroi? Şi atunci urmează ori mulţumirea care mângâie şi odihneşte tihnit, ori cumplita mustrare tulburătoare cu care se poate duce cineva până în mormânt.
Şi vine, firesc, clipa când omul rămâne singur şi izolat.
Şi ce dezastru sufletesc este să nu găseşti frumos împlinită în conştiinţa ta bucuria datoriei faţă de ţară, biserică,neam şi eroi!
Maior (r) T.R.,
Profesor Gheorghe AMAICEI