Decembrie 2018
■ 04/1943 – n. Felicia Săndulescu, la Bacău, inginer, doctor (1981), absolventă a Facultăţii de Chimie Industrială din Iaşi (1966), specializare în domeniul fibrelor sintetice (Viena, 1978), a auxiliarilor textili (Manchester, 1983); a deţinut funcţii în specialitate la C. F. S. Săvineşti şi a fost cadru didactic asociat la Facultatea unde a studiat. Membră a A. O. Ş. din România, autoare a douăzeci şi cinci de brevete în ţară şi peste hotare. A publicat numeroase lucrări în: Revista română de chimie, Materiale plastice, Reviste de rezumate ale celui de al 29-lea simpozion internaţional de macromolecule IUPAC, Bucureşti, 1983 ş. a., precum şi în publicaţii din străinătate (India, Japonia, Canada, Coreea de Sud ş. a.).
■ 5/1998 – d. Cleopa Ilie (din botez, Constantin, n. 10. 04. 1912, la Suliţa, Botoşani).
■ 5/2009 – d. Florin Florescu, la Piatra-Neamţ (n. 1. 04.1944, Cândeşti, Buzău).
■ 05/1965 – n. Vasile Baghiu la Borleşti, Neamţ este scriitor, membru al PEN-Club. Psiholog şi profesor, cu experienţe de muncă în trecut ca asistent medical, ziarist şi realizator TV, este începând din 2016 autorul rubricii „Note de trecere” din revista noastră. Inventator al „himerismului poetic” (1998), pe care l-a teoretizat în patru manifeste, a publicat şapte volume de poeme, între care Gustul înstrăinării (1994, Premiile „Aurel Dumitraşcu” şi „Poesis”), Febra (1996), Maniera (1998), Depresie (2012), o culegere de proză scurtă (Punctul de plecare, 2004), trei romane (Ospiciul, 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor Iaşi, Planuri de viaţă, 2012 – Premiul „Liviu Rebreanu” şi Fericire sub limite, 2014), dar şi numeroase cronici literare, articole şi eseuri în periodice. A obţinut câteva burse „writers-in-residence” în Occident, iar fragmente din scrierile sale au fost incluse în traduceri în reviste şi antologii din Germania, Marea Britanie, SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă.
■ 6/1949 – n. Paul Chiribuţă, la Buhuşi, actor, după absolvirea I. A. T. C. Bucureşti (1972), a fost repartizat la T. T. Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Harap-Alb”. A interpretat numeroase roluri în spectacolele montate la T. T.: „Nastratin Hogea”, „Farsa jupânului Pathelin”, „Zigger-Zagger”, „Valea Râsului”, „Romeo şi Julieta”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „O noapte furtunoasă”, „Dragonul” ş. a. În 1984, s-a transferat la Teatrul „Bulandra” din Bucureşti, apoi, din 1994, consilier al Fundaţiei „Tofan”. În 1996, a fost numit de Silviu Purcărete director al Şcolii de Actori din Limoges, Franţa.
■ 9/1923 – d. Ştefan N. Albu, la Piatra-Neamţ (n. 1850, Piatra-Neamţ), jurist, publicist. A urmat cursuri primare la Şcoala Domnească din localitate, Academia Mihăileană şi Facultatea de Drept din Iaşi, pregătire de specialitatea la Sorbona. Magistrat la Bucureşti, Iaşi şi Piatra-Neamţ.
■ 9/1941 – n. Ion Strătilă, la Vutcani, Vaslui, economist, a absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad şi Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti; cursuri de specializare, documentare în Italia Germania şi Franţa. A deţinut funcţia de director economic la C. F. S. Săvineşti, în prezent, director general al Societăţii Comerciale Mixte Româno-Italiene (RIFIL) Săvineşti. Este recunoscut ca expert în domeniul organizării, conducerii societăţilor comerciale şi al relaţiilor economice externe. Autor de articole şi studii de specialitate; participant la manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Susţinător moral şi material al activităţii culturale, ştiinţifice, sanitare, sportive şi umanitare.
■ 13/1937 – n. Eugen Verman, la Piatra-Neamţ, ziarist, prozator, a absolvit Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1 (1954), în oraşul natal. Recrutat redactor la „Flacăra” din Piatra-Neamţ (01. 03. 1960), a urmat un curs de ziaristică la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti; numit redactor-şef la „Oneştiul nou” (iulie 1962); şef de secţie la „Steagul roşu” din Bacău; după 1989, la „Deşteptarea”, până la pensionare. A absolvit Facultatea de Filozofie-Sociologie (1971) a Academiei „Ştefan Gheorghiu”. Colaborări: „Ateneu”, „Sinteze”, „Ziarul de Bacău”, „Observatorul” (Toronto) şi „Viaţa noastră” (Tel Aviv). Cărţi: „Robu”, „Destin”, „Culai”, „Liliacul alb – Zborul numărul trei”, „Miezul vieţii”.
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit, Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 17/1928 – n. Felicia Marinca, la Bicazul Ardelean, poetă, prozatoare, soră a scriitorului Constantin Crişan, a absolvit Facultatea de Filozofie, Ziaristică (1955), apoi Facultatea de Filologie. Primele lecţii de pictură cu Th. Varahil Moraru; a făcut parte din grupul apropiaţilor criticului de artă Petru Comarnescu. Cărţi (1967 – 2010): „Freamăt”; „Povestea neauzită”; „Fiica lui Janus”; „Bună ziua, istorie”; „O fată imposibilă” (Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române); „Lacrima incaşului”; „Jurnal absurd”; „Dimensiunea Timp, note de călătorie, mărturii, cronici”; „Prietenii mei: o carte pentru copii mari şi mici, adică pentru toate vârstele”.
■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea, Comuna „Lascăr Catargiu”, Galaţi, muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”, din Galaţi, (1953) şi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Iaşi (1957); încadrată la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968), a fondat Muzeul de Artă din Roman (1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 de ani, până în anul 2000. Colaborări: „Carpica”; „Clepsydra”; „Cronica romaşcană”; „Gazeta de Roman”; „Ceahlăul”, „Monitorul”; „Melidonium”, „Memoria antiquitatis”; „Ziarul de Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice la Roman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitate culturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplome de recunoştinţă.
■ 28/1949 – n. Botez Mihai, la Filioara, Văratec, Neamţ, profesor doctor, poet, prozator, publicist, absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, al Facultăţii de Filologie, Secţia franceză-română a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Beneficiind de o bursă a Statului francez, a urmat cursuri intensive la Avignon. A susţinut examenul de doctorat cu teza „Mallarmé. l’Admirable e la «divine tragédie» du litéraire” (1998). A debutat cu volumul de proză „Jocul de-a cine pierde câştigă” (1986). A publicat şi volume ce conţin lucrări didactice, cărora li se adaugă numeroase articole de critică literară în presa din Moldova. Alte cărţi; „Litérature française”; „Le texte et son double” ş. a.
■ 29/1903 – n. Sergiu Dan (pseud. Isidor-Sergiu Rottman), la Piatra-Neamţ (d. 13. 03. 1976, Bucureşti), prozator, publicist şi traducător, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ, al Şcolii Superioare Comerciale, Bucureşti. Debut în „Cugetul românesc” (1922). Colaborări la majoritatea revistelor literare. A debutat editorial cu „Viaţa minunată a lui Anton Pann” (colab., 1929). Alte cărţi: „Dragoste şi moarte în provincie”; „Arsenic”; „Surorile Veniamin”; „Unde începe noaptea”; „Roza şi ceilalţi”; „Taina stolnicesei”; „Tase cel Mare”; „Dintr-un jurnal de noapte”, până în 1970; „Serviciul de noapte”, 1980.
■ 30/1934 – n. Vasile I. Ursachi, la Havârna, Botoşani, profesor de istorie, arheolog, a absolvit Şcoala Pedagogică din Şendriceni, Dorohoi, Facultatea de Istorie a Universităţii ieşene, doctor în istorie (1986). Director al Muzeului de Istorie din Roman, fiind considerat fondatorul şi iniţiatorul colecţiei acestei instituţii. Membru al Institutului Naţional de Tracologie, al Institutului de Preistorie şi Protoistorie Cluj-Napoca şi al A. O. Ş. din România. A descoperit peste 300 de aşezări din diferite epoci istorice din zona Roman, a condus 25 de şantiere arheologice, a participat la peste 180 de sesiuni ştiinţifice, la 5 congrese internaţionale. Colaborări: „Materiale şi cercetări arheologice”, „Carpica”, „Memoria antiquitatis”, „Hierasus”, „Thraco-Dacia”, „Inventaria archeologica”, „Cercetări de numismatică”, „Magazin istoric”, „Arheologia Moldovei”. Scrieri: „Roman. Mic îndreptar turistic”; „Monumente din judeţele Bacău şi Neamţ” (colab.); „Zargidava – cetatea dacică de la Brad”.
■ 31/1989, d. la Iaşi, Ion Creangă.
Constantin TOMŞA