APRILIE 2019
■ 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Cariera didactică, apoi ziarist la „Flacăra”, „Steagul roşu”, „Ceahlăul”, inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În publicaţiile la care a lucrat, a risipit nenumărate articole, cronici cinematografice, de artă plastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
■ 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
■ 2/1952 – n. Vladimir Tescanu (pseud. lui Viorel Buruiană), la Tescani, Bacău (tatăl din Dobreni, Neamţ), profesor de limba franceză la Piatra-Neamţ; scriitor, traducător, editor. După absolvirea Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1975). A debutat cu proza scurtă „Secţia”, în Revista „Ateneu” (1985), iar editorial, cu romanul „Palimpsest” (1988), urmat de „Negru şi roz” (1997). A tradus din F. Scott Fizgerald („Dincoace de Paradis” / „This Side of Paradise”, 1995), din William Blake, Aldous Huxley, William Styron ş. a. Este membru al ASPRO şi al S. S. din Neamţ. Colaborări cu proză, articole, eseuri, traduceri la: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu”, „Conta”, „Euforion”, „Scânteia tineretului” etc.
■ 4/1937 – n. Ioan Mitrea, la Căciuleşti, Girov, Neamţ, arheolog, profesor, doctor în istorie (1979). După absolvirea Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ urmează cursurile Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii din Iaşi (1958-1963). Director (1976-1982) şi muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie din Bacău. Săpături arheologice în Dorohoi, Neamţ, Bacău. Peste 100 de lucrări ştiinţifice şi peste 150 de recenzii, articole publicate în presa de specialitate. Cărţi: „Tezaurul de la Măgura”; „Bacău – reşedinţă voievodală”, „Comunităţi săteşti la Est de Carpaţi în epoca migraţiilor”; „Membrii Academiei Române din Judeţul Neamţ” (colab.); „Din arheologia şi istoria Moldovei…” ş. a.
■ 7/1903 – n. Grigore Cugler, la Roznov, Neamţ (d. 30. 09. 1972, Lima, Peru), diplomat de carieră, compozitor, grafician, ilustrator, memorialist, prozator şi poet. Studii primare la Roznov, secundare la Piatra-Neamţ şi la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu. A studiat vioara, viola şi compoziţia la Conservator, apoi a urmat Facultatea de Drept (1926). Diplomat la Berlin, Bratislava, Stockholm, instrumentist, în orchestra Teatrului Naţional din Bucureşti (1945-1946). În 1946, este rechemat în diplomaţie şi trimis consul la Oslo. Va demisiona (1947), apoi se va stabili la Lima, unde a trăit 24 de ani (instrumentist în Orchestra Simfonică Naţională şi lucrător în domeniul asigurărilor). Revine în Europa, la Paris (1972), acordă un interviu Monicăi Lovinescu pentru Europa Liberă, iar după întoarcerea la Lima, a decedat. Debut publicistic (1928), cu proza „Match nul”, în „Tiparniţa literară”, iar editorial, în 1934, cu „Apunake şi alte fenomene”, urmat de „Afară-de-Unu-Singur”, „Vi-l prezint pe Ţeavă”, „Alb şi negru”.
■ 8/2008 – d. Dan Cepoi, la Piatra-Neamţ, pictor (n. 21 iunie 1949, Târgu-Neamţ).
■ 9/1949 – n. Gheorghe Dănilă, la Roman (originar din Poienari, Judeţul Neamţ, unde părinţii erau învăţători), actor. Studii în Roman (Şcoala Nr. 1), apoi, contrar voinţei părinţilor, va urma I. A. T. C., Bucureşti. După absolvire (1975), a fost repartizat la T. T. Piatra-Neamţ, unde a fost distribuit în: „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Dosarul Andersonville”, „Răfuiala”, „Somnoroasa aventură”, „Muntele”, „Fortul”, „Trei surori”, „Cuibul” (diplomă specială de interpretare la Festivalul de Teatru Contemporan de la Braşov, 1980); „Cei trei muschetari”, „D’ale carnavalului”, „Îmblânzirea scorpiei”, „Dragonul”. Transferat (1984) la Teatrul de Comedie din Bucureşti, a interpretat diferite roluri: „Pescăruşul”, „Revizorul”, „Şi cu violoncelul ce facem?” ş. a., prezent pe scene din ţară şi de peste hotare, precum şi la tv: Serialul „Secretul Mariei” şi „Teatru Tv”, la Antena 1.
■ 11/1962 Dumitriţa Vasilca (pseud. Diana), la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie, din Iaşi (1985), Fondator al Editurii „Alfa” a C. C. D. Neamţ (1996), al Revistei „Apostolul” (1999). Debut cu versuri în „Ateneu” (1991), editorial cu „Aproape amintiri” (1997), urmat de „Ducatul inocenţei” (2003). Colaborări la: „Ceahlăul”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”.
■ 14/1860 – n. Zulnia Isăcescu, la Botoşani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neamţ), institutoare, considerată cadru didactic de excepţie şi remarcată de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu şi Spiru Haret, în trecerea lor prin Piatra-Neamţ. Membră în comitetul de conducere a Revistei „Propăşirea”, colaboratoare la publicaţii din Moldova şi din Bucureşti, a scris piesa de teatru „Satul şi învăţătorul”, premiată de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1904).
■ 17/1875 – n. Constanţa Marino-Moscu, la Filioara, Văratic, Neamţ (d. 20. 09. 1940, Teleorman), prozatoare, elevă la un pension particular din Iaşi, studiază pianul şi îşi perfecţionează pregătirea la Viena (1898). Îşi va urma soţul, magistratul Gheorghe Moscu, în mai multe locuri şi se va stabili pentru o perioadă mai lungă la Buzău, aproape 30 de ani, cultivând relaţii, în special cu plasticieni (Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu) şi scriitori (C. Stere, G. Ibrăileanu, fraţii Botez, George Topârceanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Natalia Negru, Nicolae Mihăilescu-Nigrim, Eugen Lovinescu, N. D. Cocea), participă la şezători literar-artistice ale S. S. Români. Colaborări: „Adevărul literar şi artistic”, „Rampa”, „Lectura pentru toţi”, „Sburătorul”. Cărţi: „Ada Lazu”, „Nataliţa”, „Tulburea”, „Făclii în noapte”.
■ 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila, profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşul natal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj (1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. În prezent, este stabilită în Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţională ARIPA. Este membru U. A. P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Expoziţii personale (1978 -2006) în ţară (Piatra-Neamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate (1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olanda, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania, Suedia.
■ 19/1847 – n. Calistrat Hogaş, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor.
■ 19/1914 – n. Gheorghe Iacomi, la Piatra-Neamţ (d. 18. 10. 1991), medic, publicist. A absolvit Facultatea de Medicină din Cluj / Bucureşti, cu „magna cum laude”. A fost întemeietor al şcolii de chirurgie de la Piatra-Neamţ; peste 30. 000 de operaţii. La împlinirea vârstei de 75 de ani, a fost distins cu „bisturiul de aur”. I s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ, o stradă din oraş îi poartă numele; la fel, o sală de operaţie, Clubul Eco Turistic, şi Reuniunile Chirurgicale din Moldova, care se desfăşoară în municipiu. Renumit montaniard, autor al lucrărilor: „Ghidul Ceahlăului”, „Harta turistică a Ceahlăului”, „Ceahlăul în spiritualitatea românească”, „Din trecutul vieţii monahale şi creştineşti în zona Ceahlăului” ş. a.
■ 19/1976 – d. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (n. 31. 01. 1882).
■ 21/1882, d., Vasile Conta, la Bucureşti şi înhumat la Iaşi (n. 15. 11. 1845, Ghindăoani).
■ 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…” – secvenţe şi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendare fără file, rondeluri”.
■ 22/1850 – n. Veronica Micle, la Năsăud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, Mănăstirea Văratic, Neamţ), poetă. A venit cu mama sa şi cu fratele Radu (d. 1850), la Târgu-Neamţ, unde va locui până în 1852, când se vor muta la Iaşi. La absolvirea Şcolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen făcea parte profesorul universitar (mai târziu, rector al Universităţii din Iaşi) Ştefan Micle, în vârstă de 43 de ani, cu care se va căsători şi vor avea două fete. În 1872, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu la Viena. În timpul Războiului pentru Independenţă a fost soră de caritate. Debut cu două schiţe (în „Noul curier român”, 1972). În 1887, se mută la Bucureşti, unde încearcă să-l sprijine moral pe Eminescu. Şi tot în 1887, apare volumul „Poezii”. Publică la: „Columna lui Traian”, „Convorbiri Literare”, „Curierul Olteniei” „Familia”, „Liberalul”, „Literatorul”, „Revista nouă”, „Revista literară”, „Universul literar” ş. a.
■ 23/1949 – n. Gheorghe Dumitroaia, la Drăguşeni, Suceava (d. 06.04.2016, Piatra-Neamţ), arheolog, doctor în istorie, director al Complexului Muzeal din Neamţ (din 1993). Iniţiator şi fondator al Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Multe lucrări de specialitate, în publicaţiile Muzeului şi în alte publicaţii ştiinţifice din ţară şi străinătate.
■ 23. 04. 1994 – d. Ciobanu Mihai, la Iaşi (n. 1924, Duda, Vaslui), profesor, muzeograf, doctor în biologie. A absolvit liceul din Huşi şi Facultatea de Biologie la Universitatea Bucureşti. Profesor în Piatra-Neamţ, apoi angajat de Constantin Matasă la Muzeul de Istorie, pentru a organiza Secţia de ştiinţe naturale. Paralel cu organizarea muzeului de astăzi, desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică în zonele fosilifere de pe Cozla şi Pietricica, în urma cărora va constitui colecţiile de faună oligocenă ce conţin aproape 2000 de exponate. A susţinut examenul de doctorat (1976) cu teza „Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra-Neamţ”, publicată în Editura Academiei (1977).
■ 27/1949 – n. Irina Irimescu, la Piatra-Neamţ (d. 9.06.1970, Bucureşti), poetă, pictoriţă. A absolvit Liceul „Petru Rareş”, apoi s-a înscris la Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură monumentală, afirmându-se ca un talent deosebit. A început să scrie versuri la 14 ani. Ţinea un jurnal. Singura carte de poeme, publicată postum, pe cheltuiala familiei, la Editura „Litera”, intitulată „Versuri”, ilustraţiile autoarei, (1971), trădează un talent neajuns la maturitate.
■ 29/1941 – n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. După absolvire a lucrat în specialitate, în Italia şi Austria. În anul 1975, a venit în România ca şef de secţie filatură la întreprinderea mixtă româno-italiană, RIFIL, din Săvineşti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neamţ împreună cu întreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea şi dezvoltarea filaturii după model italian şi, în 1981, a fost confirmat de Adunarea Generală ca director, calitate în care s-a preocupat de bunul mers al întreprinderii, dar s-a implicat şi în viaţa socială şi culturală a Municipiului Piatra-Neamţ şi a Judeţului Neamţ. Membru fondator al Camerei de Comerţ Italo-Române din Bucureşti (1994), a fost şi preşedinte al acesteia, în prezent fiind membru în Consiliul Director. A primit titlul de „Cavaliere dell’Ordine al Merito dela Republica Italiana”, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neamţ (1998). În anul 1997 i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
Constantin TOMŞA