Decembrie
*1/1928, la sărbătorirea a zece ani de la unirea Transilvaniei cu ţara, în sala Teatrului, a cântat corul mixt al şcolilor normale din Piatra-Neamţ..
* 1/1991- Revista Asachi, primul număr al seriei noi, a II-a, continuatoare a seriei din 1881-1885), ultimul număr, 202/ decembrie 2005; seria a III-a, nr. 1-15 (2008-2011); seria a III-a mr. 1 ş. u. (din 2012).
* 5/2009, a trecut la cele veşnice profesorul Florin Florescu, cel care a fost întemeietorul şi preşedintele Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Neamţ, din 1990. S-a născut la 1 aprilie 1944, într-o familie de învăţători din comuna Cândeşti, judeţul Buzău; licenţiat al Facultăţii de Biologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A fost unul dintre fondatorii seriei noi a revistei noastre „Apostolul” (martie 1999) pe care a susţinut-o permanent, aşa cum a făcut cu toţi acei care i-au solicitat sprijinul. Dumnezeu să-l odihnească în pace.
* 6/1857 – n. Cristea Şt. Buicliu, la Roman (d. 1916, Bucureşti), absolvent al Facultăţii de Medicină (Paris), a lucrat în diferite spitale din Franţa; dr. în medicină (1883), a lucrat la Iaşi, iar în 1884, se stabileşte la Bucureşti, devenind, din 1899, profesor la Facultatea de Medicină, şef de clinică. Membru corespondent al Societăţii Academice din Paris, autor al mai multor scrieri de specialitate, publicate la Paris (1873; 1883) şi la Bucureşti (1885; 1888; 1897; 1914).
* 6-7/1929, a avut loc, la Bucureşti, Congresul General al Învăţătorilor. Se întemeiază Asociaţia Învăţătorilor din România.
* 10/1892 – n. Romulus Demetrescu, la Roman (d. 24. 12. 1972, Bucureşti), absolvent al Liceului Naţional, Iaşi (1913) şi al Seminarului Pedagogic Universitar. Doctor în filozofie (1925). Între cele două războaie, cadru didactic la Cluj (Liceul „Gheorghe Bariţiu”, la Universitate şi la Seminarul Pedagogic), va colabora, cu recenzii, cronici şi cu articole dedicate actualităţii literare, la revistele transilvane. Autor al diferitelor cărţi didactice. Volumul: „Însemnări critice”, 1979.
* 13/1937, n. Eugen Verman, la Piatra-Neamţ. A urmat Facultatea de Filozofie-sociologie a Academiei „Ştefan Gheorghiu” (1967-1971). Debut literar, îndemnat de criticului Constantin Călin, în 1992, în volum, 1999, cu „Robu”, proză scurtă. Colaborări la „Ateneu” (Bacău, 1964), „Sinteze”, „Ziarul de Bacău”. Alte cărţi: „Destin”, (2001); „Culai”, 2007; „Miezul vieţii. Oameni şi destine.”, 2009. La mulţi ani!
* 14. 12./1832, a început să funcţioneze, la Piatra-Neamţ, prima şcoală publică, într-o clădire ce aparţinea Biserici Domneşti „Sfântul Ioan”, lângă Turnul cu Clopotniţă.
* 18/1932, G. T. Kirileanu, de la naşterea căruia s-au împlinit, în acest an, 140 de ani , a prezentat la radio conferinţa „Despre mormântul lui Constantin Brâncoveanu”.
Ion Cârnu, la Borniş, Dragomireşti, Neamţ (d. 2. 08.2006, Piatra-Neamţ). Colaborări la: „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „La Tazlău”, „Ţara Hangului”, „Telegraful”, „Realitatea”, publicaţii locale, la „Anotimpuri” şi „Anuar”, ambele ale şcolii unde a învăţat, „Sinteze” şi „Roumanian Horizont” (Marea Britanie), „Tibiscus” (Iugoslavia). A obţinut peste 100 de premii la diverse concursuri literare. A fost unul dintre fondatorii Cenaclului literar „Ev aprins” şi al revistei omonime. Volume: „Olimpiada mugurilor”, 1985; „Pasăre şi delfin”, 1994; „Zbori la mine, primăvară”, 1996; „Caragiale la Neamţ”, 1998; „Singurătatea ploii”, 2000; „Drumuri eminesciene”, 2003; „Nimbul crizantemei”, 2005.
* 21/1722 – n. Paisie Velicicovschi, la Poltava, Ucraina, din părinţi români (d. 15. 11. 1794, Mănăstirea Neamţ). Cărturar de prestigiu şi deschizător de drum în organizarea vieţii mănăstireşti. Îşi va forma personalitatea duhovnicească în mediul românesc. Ideile sale, care au cuprins diferite planuri ale vieţii sociale, s-au materializat în aşezăminte monastice româneşti în deosebi la Secu şi la Neamţ, unde în 1879, a fost rânduit stareţ. El a iniţiat şi a sprijinit prin toate mijloacele o amplă activitate de traducere a operelor fundamentale ale literaturii patristice ale lui Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ioan Casian, Ion Scărarul şi Grigore Sinaitul, scrierile lui Aristotel, Platon, Socrate şi Plutarh sau cărţile populare de mare circulaţie: „Alexandria”, „Esopia”, „Floarea darurilor”, „Varlam şi Ioasaf”. La acestea se adaugă „Viaţa Sfântului Nifon, patriarhul Ţarigradului”, „Letopiseţul ţării. Letopiseţ al lui Nicolae Mavracordat”, lexicoane şi comentarii.
* 24/1945 – n. Cristian Livescu. Absolvent al Facultăţii de Filologie, Bucureşti, a debutat publicistic în „Viaţa studenţească” (1965), cu reportaje. Redactor la ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ (1968-1989). A debutat literar în Revista „Ateneu”, (1973). După 1990, consilier la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ; membru al Uniunii Scriitorilor (26.12.1989) al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Membru fondator revistelor „Credinţa Neamului” (1992), „Poezia”, „Antiteze”; director fondator al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare” din Iaşi. În 2000, Medalia „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”, pentru contribuţia adusă la exegeza eminesciană, una din preocupările constante ale criticului şi istoricului literar, concretizată în volumul „Întâiul Eminescu”, care a constituit şi punctul de plecare al tezei de doctorat (2008); onorat cu premii şi distincţii (Ordinul Meritul Cultural, în Grad de Cavaler, 2004). Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Ediţii critice: „Calistrat Hogaş – „Pe drumuri de munte”. Integrala prozei – publicistica” (2003), „Ion Creangă, Opere, ediţie critică cu note, variante şi glosar” de G. T. Kirileanu ş. a. Alte volume: „Ascuns într-o lojă” (2002): „Scene din viaţa imaginară, 1983; „Voluptatea labirintului. Glose la o hermeneutică a insolitului”, 1995; „Eminescu şi enigmele „Caietului vienez”, strategiile textuale ale debutului literar”, 2011. (C.T)