IULIE
1/1933, s-au deschis, la Şcoala Normală de Fete din Piatra-Neamţ, cursurile de limbă franceză ale studentelor de la Universitatea ieşeană, conduse de prof. univ. Nicolae Şerban, la care au predat profesori francezi.
2/2007 – d. Traian Cicoare, Piatra-Neamţ, (n. 25. 01 [reală]/ 9. 02. [oficială] 1925, Vâgiuleşti, Mehedinţi, azi, Gorj), absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Victor Babeş din Cluj, profesor, publicist, prezenţă activă, în ultimele patru decenii, la toate marile evenimente culturale din Judeţul Neamţ; colaborator al publicaţiei noastre, iniţiator şi autor al acestei rubrici până în luna premergătoare plecării sale la cele veşnice.
3/1953 – n. Luminiţa Cojocaru-Urbaczek, la Piatra-Neamţ (d. 14. 03. 1997, Piatra-Neamţ), poetă. Încă de pe când era elevă, a frecventat Cenaclul literar „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, poezia sa fiind apreciată de Adrian Alui Gheorghe, Dan-Silviu Boerescu, Constanţa Buzea ş. a. Scrieri: „Cenuşi pe Golgota”, 1992; „Numele care mi se cuvine”, 1996; „Ştreanguri de vânt”, 1997.
6/1958 – n. Adrian Alui Gheorghe,la Topoliţa, Neamţ, scriitor, dr. în filologie. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. A condus Cercul literar „Tinereţe fără bătrâneţe” din Piatra-Neamţ. Profesor, ziarist, director de muzeu,, consilier, consilier şef, director al Direcţiei pentru Cultură Neamţ, deputat. Colaborează la cele mai importante reviste literare din ţară. Iniţiator, în colaborare, al mai multor publicaţii literare din Neamţ („Antiteze”, „Biblioteca din Nord”, „Caietele de la Durău”, „Conta”, „Ion Creangă”, „Meridianul Ozana”). Distins cu Premiul Naţional al U. S. şi cu Ordinul Meritul Cultural, în Grad de Cavaler. Membru fondator al Şcolii de Poezie de la Neamţ, al Colocviilor Naţionale de Poezie şi al Concursului Naţional de Poezie „Aurel Dumitraşcu”. A publicat aproape 30 de cărţi din creaţia proprie (poezie, proză, teatru, publicistică) şi a îngrijit multe cărţi ale lui Aurel Dumitraşcu. La mulţi ani!
9/1946 – n. Mircea-Răzvan Ciacâru, la Cluj, pictor. Facultatea de Desen, Secţia pictură (1973). Expoziţii personale la Piatra-Neamţ (1974-2008), Hanul cu Tei, Teatrul de Comedie, Teatrul Mic Bucureşti (1981-1983), Tel Aviv (1985), Almere – Olanda (1996), Frankfurt pe Main (1996). Expoziţii de grup şi colective la Timişoara, Arad, Dobreta-Turnu Severin, Iaşi ((1970-1973), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ (1976-2007), Expoziţia „Voroneţiana”, Suceava (1979, 1980), Expoziţii interjudeţene: Braşov (1980), Suceava (1981), Galeria „Apollo” – Filiala UAP Neamţ, Bucureşti (2007), Expoziţia omagială „Teatrul Tineretului la 50 de ani” (2008), Expoziţie de grup la Bruxelles (2007). Lucrări în colecţii particulare şi de stat în Olanda, Franţa, Canada, S. U. A., Germania, Israel, Suedia, Italia. La mulţi ani!
16/1838 – n. Bălănescu Silvestru (Simion, la naştere), la Pângărăcior, Neamţ (d. 25. 11. 1900, Bucureşti), episcop, prof. univ. După ce s-a călugărit (1854), a urmat cursurile Seminarului de la Socola (prof. Melchisedec Ştefănescu), obţine diploma de candidat al Academiei Duhovniceşti din Kiev, este numit profesor la Seminarul din Roman (1874), profesor şi apoi director la Seminarul Central din Bucureşti, arhiereu cu numele Piteşteanu (16. 09. 1879), decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1881-1883), iar din 10. 12. 1886, episcop de Huşi. A tradus „Curs de drept bisericesc”, „Teologia dogmatică ortodoxă” ş. a.
17/1934, n. Veronica Filip, în Comuna Şagani, Judeţul Cetatea Albă din Basarabia. Este absolventă a Liceului Pedagogic de Fete din Piatra-Neamţ, secţia educatoare, afirmată în mod strălucit în învăţământul preşcolar. Unitatea de învăţământ, unde a funcţionat până la pensionare, în semn de preţuire, îi poartă mumele. La mulţi ani!
18/1933 – n. Magdalena Popescu-Marin, la Roman, cercetător ştiinţific, doctor în filologie. După studii liceale în oraşul natal, a urmat Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1952-1957), devenind cercetător ştiinţific la sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică al Academiei Române (1957-1992 şi din 1999). Este coautor la mai multe dicţionare. Din 1973, a început studiul retoromanei, abordând atât lingvistica (mai ales asemănările dintre română şi retoromană), cât şi literatura, mai ales din spaţiul elvetic, şi se afirmă ca prima traducătoare, în România, din acest idiom neolatin, unica specialistă din România şi din Balcani. Cunoscând bine cultura romanşă (cea de a patra limbă naţională în Elveţia), contribuie la cunoaşterea acestui spaţiu în România. Lucrări: „Antologie de poezie romanşă” (1980), în colaborare, „Omul de la fereastră”, antologie de proză romanşă (1992). Este cunoscută, în teritoriul retoroman din Elveţia, sub numele Madleina della Rumenia. În 1999, Consiliul Cantonului Graubünden (Grisons) i-a decernat premiul de recunoştinţă pentru cultură „în semn de respect pentru munca sa de traducătoare şi pentru angajamentul său extraordinar în România, în favoarea limbii şi a culturii retoromane”.
18/1933 – n. Mihai Mancaş, la Dobreni, Neamţ, profesor, poet, prozator, dramaturg, eseist. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Profesor la Bicaz şi Piatra-Neamţ. Deputat (1990). A debutat în „Iaşul nou”. A colaborat la revistele: „Luceafărul”, „Asachi”, „Ateneu”. Volume: „Freamătul luminii” (colab. Dumitru Almaş, 1958); „Iepurii de la Iepureni” (colab. Alexandrina Mancaş), „Sine ira”. „Bistriţă, apă vioară”, 2010, „Mămăliga”, 2011; „Poezii din juneţe”, 2012; „Teatru”. La mulţi ani, Domnule Profesor!
20/1939 – n. Mihail Apăvăloae la Avereştii, Comuna Ioan Creangă, Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Biologie-Geografie din Iaşi. Cadru didactic (1957-1962); cercetător la Staţiunea „Stejarul” din Pângăraţi/Piatra-Neamţ (1967-1999), în domeniile: geografie, protecţie a mediului, climatologie, agro-climatologie. A publicat în reviste şi tratate din ţară şi din străinătate, peste 80 de lucrări ştiinţifice. Cărţi: „Ghid de practică geologică, geografică şi biologică în partea centrală a Carpaţilor Orientali” (cap. Climatologie) 1970; „Geografia României, I, Geografia fizică, (cap. Clima), 1984; „Piatra-Neamţ – studiu monografic”, 2005; „Istoria Protopopiatului Piatra-Neamţ – studiu monografic şi istoriografic ş. a.;
22/1939 – d. I. [oan] I. Mironescu, (n.13.06.1883, la Tazlău, Neamţ), prof. univ., medic, publicist, scriitor. (Fişa în Rememorări, iunie)
23/1950 – n. Lucian Strochi, la Petroşani, Hunedoara, profesor, doctor în filologie, scriitor, critic literar şi de artă, membru al U. S. R. şi al U. A. P. R.. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Editorial a debutul cu „Penultima partidă de zaruri”, proză scurtă (1985). Este autor a peste douăzeci de volume de proză scurtă, romane, poezie, teatru, teorie şi critică literară, antologii. Cărţi: „Gambit” „Cuvântul cuvânt”, „Purtătorul de cuvânt”, „Cicatricea” „Sonete”, „Memoria fulgerului”, „Emisferele de Brandenburg”, „Introducere în fantastic. Dimensiuni ale fantasticului în proza lui Mircea Eliade”, „Fantasticul în proza românească”, „Ceasornicul lui Eliade”, „Teatru”, „Ore suplimentare”, „Funia de nisip”; „Alfabetul animalelor” ş. a.. La mulţi ani!
30/1928 – n. Natalia Popa (n. Amaicei), la Cracăul Negru, Neamţ, profesoară, publicistă. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti şi Institutul Pedagogic „A. I. Hertzen” din Leningrad. Cadru didactic la Universitatea din Cluj. Doctor în pedagogie. Peste o sută de articole studii şi lucrări. Colaborează la publicaţiile „Forum”, „Revista de pedagogie”, „Natura” ş. a.
31/07/21. 08. 1888 – n. Max(imilian) Costin, la Piatra-Neamţ (d. 28. 08. 1938, Bucureşti), violonist, muzicolog, pedagog, poet, publicist, traducător. Cu o pregătire muzicală din liceu, va continua studiile a Paris şi Berlin (1909-1912), apoi în ţară, la Bucureşti (1914-1918), fiind elev al lui George Enescu. A înfiinţat Societatea Compozitorilor Români, Societatea „Amicii Muzicii” din Bucureşti, colecţiile „Biblioteca Muzicală” şi „Şcoala Nouă pentru Vioară”. Volume: „Poezii”, 1932; „Şoimii patrupezi (polemici şi satire)”, 1937. Traduceri: C. Flamarion, „Sfârşitul lumii”, 1908; „Poezii” (după St. Malarmé), 1936; N. Berlioz, „Simfoniile lui Bethoven”.
AUGUST
2/1878 – n. Constantin C. Braieski la Roman, în familia lui Constantin Brăescu, aghiotant al lui Alexandru Ioan Cuza (d. 8. 11. 1951).poet, dramaturg şi publicist. A absolvit Facultatea de Drept (Bucureşti) şi, concomitent, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie (cl, C. I. Nottara). Secretar literar la Teatrul Naţional. Doctor în drept (Paris). De mai multe ori deputat şi senator, primar general al capitalei (1938). A scos Revista „Zigzag” (1901-1902) şi a condus Ziarul „Semnalul” (Râmnicu-Sărat, 1909-1911). Cărţi: „Arta şi şcoala dramatică” (1901), „Epigrame”, pref. dr. V. A. Urechiă (1913); „Mircea” (1918)
8/1907 – n. Gheorghe I. Cartianu-Popescu, la Borca, Neamţ (d. 26. 06. 1982, Bucureşti). Inginer, prof. univ. dr. docent (1970), membru corespondent al Academiei (1964). Absolvent de onoare al Liceului „Regele Ferdinand” din Bacău (1926). Inginer la Societatea de Radiodifuziune Română, asistent la cursurile de matematici speciale şi geometrie descriptivă la Şcoala Politehnică. În 1940, a formulat noul criteriu de stabilitate, cunoscut sub numele de criteriul Cartianu-Loewe. Creator de şcoală în domeniul radiocomunicaţiilor Cărţi: „Modulaţia de frecvenţă” (1958); „Bazele radiotehniei” (1962); „Analiza şi sinteza circuitelor electrice” (1972); „Sinteza în domeniul frecvenţei” (1974); „Semnale, circuite, sisteme” (1980).
10/11/2008 – d. Teoctist Galinescu, la Hangu, Neamţ, nepotul lui Gavriil Galinescu (n. 24. 07. 1821), învăţător, culegător de folclor, păstrător al tradiţiilor locale, autor al mai multor cărţi („Plutaşii pe Bistriţa”, antologie; „Ţaara Hangului, pagini de monografie” ş. a.).
15/1898 – n. Ştefania Zotoviceanu-Rusu, la Roman (d. 25. 12. 1953, Bucureşti) După absolvirea Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, se stabileşte la Bucureşti, unde va frecventa Cenaclul „Sburătorul”, la care va citi poezii şi piese de teatru. (debut, cu versuri, în timpul studenţiei, 1925, la „Bazarul săptămânal” Lumea, Iş., 2. 11. 1924 – 20. 06. 1926). Din 1928 devine bibliotecară şi secretară a Comitetului de lectură al Teatrului Naţional, unde îi fusese jucată piesa „Ucenicul vrăjitor” (1926), urmată de „Mariana şi ceilalţi”, la Teatrul Naţional din Chişinău (1927). Alte piese: „Fluxul” (1924), „Urangutanul” (1929), „Când bântuie furtuna” (1944), „Livada cu pruni”, şi „Cu nerodul satului la alegeri”, ultima tipărită în 1946. Împreună cu soţul ei, Silviu Rusu, înfiinţează Editura „Stelei”, şi „Buletinul Stelei” (1929-1933). Călătoreşte de mai multe ori în India (1933-1940). Din 1943, a devenit membră a Societăţii Scriitorilor Români. .
20/1938 – n. Doru Albu (pseud. lui Emilian Simion), Teleorman. Corespondent radio, stabilit la Neamţ. Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Vol. de poezii „Paradis refuzat. Simfonie în 5 părţi şi mai multe nostalgii”. La mulţi ani!
24/1928 – n. Constantin I. Borş, la Borşeni, Războieni, Neamţ (d. 27. 04. 1996). Prof. univ. dr. docent la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Liceul „Petru Rareş”, Facultatea de Matematică – Fizică şi Facultatea de Construcţii, Iaşi. Contribuţii deosebite în domeniile: mecanica mediilor continue, teoria elasticităţii, mecanica cerească şi teoria relativităţii. Specializare în Polonia şi SUA. Cercetător ştiinţific la Institutul de Matematică al Academiei. Studii de specialitate în reviste din ţară şi străinătate. Tratatul „Teoria elasticităţii corpurilor anizotrope” (1970), „Tratat de mecanică”, pentru studenţi.
28/1917 – d. Calistrat Hogaş la Roman (n. 19. 04. 1847, Tecuci)
30/1960 – n. Ştefan Potop, la Tazlău, Neamţ. Academia de Arte „George Enescu”. Profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ. Preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. Expoziţii: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Gura Humorului, Iaşi, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Veneţia, Praga. Tabere de creaţie: Ardeluţa, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Văratic, Tarcău. La mulţi ani!
31/1874 – n. Eugen Herovanula Piatra-Neamţ (d. 31. 12. 1956, Bucureşti). Doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles (1903). Din 1905, începe cariera universitară, dar nu renunţă la avocatură, ajungând decan al baroului ieşean. Simpatia pentru socialiştii vremii îl va determina să-şi înceapă activitatea literară (note şi versuri) încă din liceu. Cărţi: „Dragoste şi răzbunare”, „Schiţe şi epigrame”, „Spre anarhie”, „Încotro ne duce destinul?”, „Oraşul amintirilor”, „Călătorul romantic”, „Cartea prieteniei”, „Confidenţe”, „Despre arta de a citi şi încă alte câteva lucruri despre această temă”, „Castele în Spania” ş. a.
31/1937 – n. Gheorghe Movilă la Poiana, Brusturi, Neamţ. Liceul „Ştefan cel Mare” Târgu-Neamţ, Facultatea de Litere Iaşi. Profesor la Liceul din Comăneşti, Bacău. A debutat cu proză scurtă în „Viaţa studenţească” (1958), editorial cu volumul de povestiri „Pe cuvântul nostru de pionier” (1972). Colaborări: „Steagul roşu”, „Ateneu”, „Iaşul literar”. Alte volume: „Poveste contemporană” (roman); „Băieţii de la apa Moldovei” (roman); „Liceul Comăneşti la 50 de ani” (monografie).
Constantin TOMŞA