■ iunie 1907 – d. Chiriac Nicolau, la Mănăstirea Neamţ (n. 1839, Piatra-Neamţ), tatăl, preot la Biserica „Precista” din Piatra, l-a dus la Mănăstirea Secu pentru a învăţa carte. A fost trimis la Mănăstirea Neamţ; a participat la Războiul de Independenţă. După război, revizor al bisericilor din Dobrogea, a luptat pentru introducerea limbii române în locul celei slavone în serviciul divin; pentru organizarea învăţământului laic, iar Regele Carol I l-a decorat cu „Steaua României”. Reîntors la Neamţ, a ctitorit o nouă şcoală în satul Vânători-Neamţ (8. 10, 1895) şi a pus bazele primei biblioteci rurale din Judeţul Neamţ (condusă de inimosul Constantin I. Oancea, din 13. 06. 1948 – până la decesul său).
■ 1/1946 – n. Petruş Andrei, la Goşmani, Neamţ, profesor, scriitor. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Filologie Iaşi, a predat, până la pensionare, la Liceul din Puieşti, Vaslui. Redactor la mai multe publicaţii („Visătorii”, „Amurg sentimental”, „Dor de dor”). Colaborator la: „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Cuvântul adevărului” (Canada). Cărţi: „Descântece de inimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”, „Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cuvânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepuscul de miere”, „Într-un crâng de neuitări” ş. a.
■ 3. 06. 1899 – d. Constantin Gh. Şoarec (n 1837, Piatra), primar (1876), deputat şi senator. A urmat cursurile Şcolii Domneşti şi ale Seminarului de la Socola. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Piatra-Neamţ, a sprijinit Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; ca primar, a contribuit la susţinerea Războiului pentru Independenţă, iar despre activitatea sa s-a scris în „Războiul” şi în „Corespondenţia provincial”, au vorbit I. C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu. După mandatul de primar a fost ales deputat, apoi senator.
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti, Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1974); doctor în pedagogie (1993) şi în muzicologie (1994). Profesor asociat la Academia de Muzică, Bucureşti, conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică, profesor la Facultatea de Teologie din Piteşti. Scrieri: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec. XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”.
■ 5/1974 – n. Violeta Simina Moşu, la Piatra-Neamţ. Redactor al Revistei Apostolul, membru al U. Z. P. R. (Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România), bibliotecar la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Bacău (2003). Master în Cultură şi Literatură Română, Facultatea de Litere a Universităţii Vasile Alecsandri, Bacău (2021). Declarată ziaristul cultural al anului 2016, la Gala Superlativele Culturii Nemţene. Administrează publicaţia on-line Dor de Neamţ. Cărţi publicate: Piatra-Neamţ, ieri, Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ, 2020; Festivalul de teatru, Piatra-Neamţ 1969-2019, editura Nona, 2021(coautoare).
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ, soprană. A fost eleva Sidoniei Hogaş, a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând peste 30 de ani, alături de Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.
■ 13/1883 – n. I. I. Mironescu, la Tazlău, Neamţ (d. 22. 07. 1939), medic, scriitor. Absolvent al Facultăţii de Medicină, doctorat (1912) şi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică (1921). A debutat cu proză scurtă („La priveghiu” şi „La praznic”) în revista elevilor. Colaborări: „Viaţa românească”, „Însemnări ieşene”, „Solia Moldovei”, „Avântul”, „Însemnări literare”. Debut editorial: „Sandu Hurmuzel”, (1916). „Scrieri”. Alte volume: „Oameni şi vremuri”, 1920; „Într-un colţ de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Catiheţii de la Humuleşti”, 1938; „Tulie Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, 2006.
■ 14/1961 – n. Radu Florescu, la Sabasa, Borca, Neamţ, poet. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca. Debut în Revista „Amfiteatru” (1982), după unele surse, în „Ateneu” (8/1983), apoi în volumul colectiv „Poeme singure”, 1989. Alte cărţi de poezie: „Camera liturgică”; „Satrapia”, „Casa din care ies”; „Negru transparent”; „Rău de pământ”; „Probă de viaţă”; „Poeme singure”, antologie. Membru al U. S. Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ, premiile revistelor: „Convorbiri literare” şi „Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie: „Marin Sorescu” şi „George Coşbuc”, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi, 2008.
■ 15/1903 – n. Victor Brauner, la Piatra-Neamţ (d. 1966, Paris), artist plastic. Scurt timp a frecventat Şcoala de Belle Arte Bucureşti. Debut: prima expoziţie personală la Galeria „Mozart” (1924). Participă la editarea revistelor avangardiste „75 H. P.” şi „Integral”. În revista „unu” publică ilustraţii şocante. Se stabileşte la Paris, ia contact cu avangarda (1930) şi realizează „Autoportret fără un ochi”. Expune la Galeriile „Pierre”, catalog prefaţat de André Breton (1934). Membru al Partidului Comunist, în ilegalitate (un an 1935). Începe seria picturilor somnambul-erotice (1938). După un refugiu în Pirinei şi Alpi, în 1945, revine la Paris, pictează cele şapte pânze ce vor fi nucleul expoziţiei de la Galeria „Piere Loeb”, Paris. Va fi exclus din „Grupul Suprarealist”. În 1966, reprezintă Franţa la Bienala de la Veneţia. Multe lucrări sunt la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
■ 16/1907, n. Nicolae Horodniceanu, la Spiridoneşti, Băluşeşti, Roman, azi Neamţ (d. 04. 04. 1994, San Juan, Argentina), profesor, a intrat în mişcarea legionară, fiind unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Corneliu Zelea Codreanu. În 1941, ia calea exilului: Germania, Italia, Argentina, la San Juan, compozitor, unde este solicitat să reconstruiască oraşul distrus de cutremur. Devine profesor la Şcoala Politehnică din San Juan, şi decan, formând o întreagă generaţie de ingineri şi o bună parte din corpul profesoral. La încheierea carierei profesionale şi profesorale i se atribuie titlul de Profesor Extraordinar Honorario.
■ 16/1884 – n. Nicolae I. Dăscălescu, la Căciuleşti, Neamţ (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neamţ). general de corp de armată. Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu, din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Război. S-a distins în timpului Primului Război Mondial. Participă la Al Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În timpul regimului comunist, a fost arestat şi umilit, drept pentru care, când se va încerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Funcţii: secretar general al Ministerului Apărării, comandant de divizie, de Corp de Armată, de Armată.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998), autor (în colab.) a primului corpus de documente privind activitatea T. T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). A editat – singur sau în colaborare: Revista „Zigzag” (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor TT. Colaborări: Ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi. A fost redactor la Ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice. Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”; „Arta euritmiei, 74 de sonete”, şi cărţi didactice („Repere literare şi stilistice” ş. a.).
■ 21/1884 – n. Gheorghe Măcărescu, la Girov, Neamţ (d. dec. 1953, Ocnele Mari), magistrat, om politic. A absolvit Facultatea de Drept, Iaşi, desăvârşindu-şi studiile la Sorbona. Deputat. A editat ziarele „Gazeta Partidului Naţional Ţărănesc” (1924) şi „Vremea nouă” (1929). De numele său este legată construirea unor clădiri: a Şcolii Normale, a Şcolii Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), a Teatrului ş. a. După 1944, persecutat, arestat (1951). A decedat în penitenciar.
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, la Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie (spectacole: la TT, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, lângă Paris), muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal, se consacră muzicii, pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), unde va debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Academia Musicală din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
■ – d. 29/2021, la Piatra-Neamţ Constantin TOMŞA, (n. 3 nov. 1939, în Ghelăeşti, Neamţ), profesor, eseist, Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Colegiului „Gheorghe Cartianu”; redactor-şef adj. Revista „Apostolul”; în redacţiile: „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Eseuri monografice: Lucian Strochi, 2003; Cristian Livescu, 2005; Costache Andone, 2009; Mircea Răsvan Ciacâru, 2016; Constantin Munteanu, 2020. Cărţi: „Împătimit de lectură. Cărţi şi autori” I – V, 2002-2021 şi VI (postum, 2022); „Revista Apostolul. Bibliografie” (ed. I, 2008; ed. a II-a, 2014); „Revista Asachi. Bibliografie”, 2011; şi opera capitală – „Contemporan cu ei”, 2009; „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ – de la copişti la suprarealişti”, 2014 ş. a.
■ 29/1907 – n. Mihai Avadanei, la Dobreni, Neamţ (d. 20. 08. 1977, Iaşi), profesor universitar, doctor în ştiinţe pedagogice (1969). În 1942, împreună cu Mihail Madgearu, scoate Ziarul „Ceahlăul”. Fost elev al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1924) va deveni învăţător (Magazia, Crăcăoani; Sărata, Dobreni şi Piatra-Neamţ). După absolvirea Facultăţii de Filozofie, din Iaşi (1946-1950), devine asistent (1950-1957), lector, conferenţiar la Conservatorul „George Enescu” şi la Institutul Agronomic „Ion Ionescu dela Brad” (1966-1974). Articole şi studii în „Revista de pedagogie”. Contribuie la elaborarea „Istoriei pedagogiei româneşti”.
N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).