Rememorări nemțene – luna martie 2026

■ 1/1788 – n. Gheorghe Asachi, la Herţa (d. 12.11.1869, Iaşi), scriitor şi îndrumător cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) şi pe cele ale Facultăţii de Filozofie, Litere şi Ştiinţe (1803-1804). A pus bazele învăţământului românesc. Legăturile sale cu Ţinutul Neamţ s-au concretizat în versuri, în proză sau în piese de teatru inspirate de mitologia locurilor; prin înfiinţarea primelor şcoli primare pe teritoriul de astăzi al Judeţului (Roman, Piatra şi Mănăstirea Neamţ), în timp ce a fost „referendariu al epitropiei şcoalelor” (1820-1849). În primăvara anului 1841, a deschis, la Văleni (azi anexă a Oraşului Piatra-Neamţ), Fabrica de Hârtie „Pet­rodava”, cunoscută şi sub numele de „moara lui Asachi”.

■ 1/1839 – n. Ion Creangă, la Humuleşti (d. 31.12.1889, Iaşi).

■ 1/1841 – n. Mihai Burada, la Iaşi (d. 7.11.1918, Roman), biolog. doctor în medicină, compozitor, profesor. A absolvit Conservatorul, Iaşi, Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Naturale, Paris. În ultima parte a vieţii, s-a stabilit la Roman (prof. de geografie, la Liceul „Roman-Vodă”). Membru fondator (1907) şi preşedinte al Societăţii Culturale „Miron Costin” din Roman (1907-1918). A creat peste 50 de opusuri.

■ 8/1911 – n. Emanuel Elenescu, la Piatra-Neamţ (d. 17.06.2003), profesor, compozitor, considerat unul dintre cei mai mari dirijori din secolul al XX-lea (dirijor al Corului Academic Român şi al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române). Turnee în străinătate (Bulgaria, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria ş. a.); autor al multor opere muzicale pentru cor şi orchestră („Rapsodia română pentru vioară şi orchestră”). La Piatra-Neamţ, în organizarea de Liceului de Artă „Victor Brauner” se desfăşoară, anual, Concursul Național de Interpretare Muzicală şi Coregrafie „Emanuel Elenescu” (2026 – ediţia XXXV-a).

■ 9/1936 – n. Coralia-Letiţia Bunghez, la Bâra, Neamţ, profesoară, publicistă. După efectuarea studiilor: generale şi liceale la Roman şi Iaşi (1943-1954), a urmat cursu­rile Facultăţii de Filologie -Istorie-Filozofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1954-1958). A predat la Şcoala Generală din Stăniţa şi la Şcoala Medie Săbăoani, Judeţul Neamţ, la licee din Bacău şi din Piatra-Neamţ. A debutat editorial, în 2003, cu lucrarea monografică „Colegiul Naţional «Petru Rareş» – File de istorie (1969-1999)”, urmată de „Pasiune şi culoare – Convorbiri cu Iulia Hălăucescu” şi „Muzeul de Artă «Iulia Hălăucescu»”.

■ 10/1904 – n. Dumitru D. Botez, la Roman (d. 5.10.1988, Bucureşti), profesor universitar, compozitor, dirijor. A absolvit Liceul „Roman-Vodă” din Roman, Conservatorul de Muzică din Iaşi (1929). Dirijor al Corului Radio şi al Corului Filarmonicii „George Enescu, director muzical la Radio, rector al Conservatorului „George Enescu” (1945-1974). Membru al Uniunii Compozitorilor (1949). Multe articole în reviste de profil şi în presa culturală. Peste o sută de lucrări corale. Lucrarea „Tratatul de cânt şi dirijat coral” este una de referinţă pentru dirijori.

■ 13/1831 – n. George-Radu Melidon, la Roman (d. 11.05.1897, Roman), profesor, prozator, poet şi traducător. A învăţat la Academia din Iaşi. La Paris, a studiat matematica. Cunoştea germana, latina, franceza şi greaca. Director general al învăţământului primar din România (1862-1864), primul director al Şcolii Normale din Bucureşti (1867). La pensie (1881), s-a retras la Roman. A donat Primăriei Roman 228 de volume, să se constituie într-un început al bibliotecii publice (02.04.1885), conf. actul de donaţie. Lucrări: „Reguli scurte de versificaţie română”, „Istoria naţională pentru popor”, „Manualul învăţătorului”.

■ 14/1937 – n. Gheorghe Apostu, la Bozienii de Sus, Neamţ (d. 2009, la Cluj), artist plastic. Şcoala Primară în satul natal, Liceul „Roman-Vodă” din Roman, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj (1962), cadru universitar la Academia de Arte Vizuale din Cluj (1962-1977). Prezent în expoziţii judeţene, republicane şi de grup peste hotare (Italia, Polonia, Grecia, Ungaria, Germania, Anglia, Japonia, Elveţia, U. R. S. S., Cehoslovacia, China, Egipt, Libia, Algeria). I se acordă o bursă de studii în Italia (1974-1975). A pictat iconostasul de la paraclisul Mănăstirii Rohia – Maramureş şi icoane pentru Biserica Mănăstirii Poşaga, Alba (1985).

■ 14/1907 – n. Mihai David-Ghindăoani, la Ghindăoani, Neamţ (d. 17.03.1999, Ghindăoani), învăţător, cărturar. A absolvit Şcoala Normală de Băieţi din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Apostolul”, „Graiul dăscălimii” din Sighişoara şi la alte reviste din Iaşi şi Bucureşti. Cărţi: „Aventurile lui Singurel”, „Mândră Basarabie, dulce Bucovina”, „Crâncenul veac XX şi ororile sale”. S-a preocupat de publicarea manuscrisului ţăranului autodidact Toader I. Ştefan (n. 1852), „Memoriul meu” (1974 şi 1989). A lăsat în manuscris o lucrare monografică, „Viaţa filozofului Vasile Conta”.

■ 18/1947 – n. Emil Nicolae (pseud. Emanuel Nadler), la Bacău, scriitor, publicist, specialist în probleme de patrimoniu cultural, ziarist, critic de artă, membru al U. S. A absolvit Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie din Iaşi. Colaborări, cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii şi traduceri, la numeroase publicaţii din ţară şi străinătate. Scrieri: „Poetul adormit în dragoste”, „Rostirea unui fluture-n lumină”, „Studii / Confesiuni / Capricii”, „Psihodrom”, „Femeia şi femela”, trilogia „Omul de hârtie”, „Mortul perfect” şi „Paranoima”, „Victor Brauner – la izvoarele operei”, „Patimile după Victor Brauner”, „Cearcăn – poeme”, „Poezia nu e decât slăbiciunea artei. Cu 6 deSemne şi o copertă de Dinu Huminiuc”, „Autres caprices”, grafică, Dumitru D. Bostan. „Victor Brauner şi însoţitorii. Incursiuni în avangardă”; „Aurel Băeşu. Album documentar”; „Emanuel spune”; „Scriitori şi artişti / Moderni şi avangardişti / Evrei şi români” etc. Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iaşi, (2000 şi 2023); Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004).

■ 19/1958 – n. Gheorghe Cuciureanu, la Piatra-Neamţ, cadru didactic, artist plastic, absolvent al Institutului „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, predă la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ. Debut expoziţional (1975). În 1998, emigrează în Canada. Burse în Germania şi S. U. A. A expus în străinătate: Personal Ar Exhibition-Youth Center, 1975; Flers, Atelier 7, Franţa, 1993; Saint Georges, Franţa, 1993; Primăria din Almere, Olanda, 1996; Los Angeles, 1997; Torrance, California, 1997 ş. a.). Decoraţiuni murale la Capela „Saint Georges” (Franţa) şi designul interior la Banca „Cozla” din Piatra-Neamţ.

■ 23/1912 – n. Geo Barton, la Piatra-Neamţ (d. 10. 06. 1982, Bucureşti), actor, absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică, Bucureşti (1941), a jucat la Teatrul „Constantin Nottara” din Satu Mare, la Teatrele Giuleşti și Municipal („Bulandra”), stabilindu-se, apoi, la Teatrul Naţional. A debutat în cinematografie cu „Răsună valea” (1949) urmat de „La Moara cu Noroc” (1950) şi alte douăzeci şi trei de pelicule din care amintim: „Pe răspunderea mea” (1956), „Bijuterii de familie” (1957), „Portretul unui necunoscut” (1960), „Darclee” (1961), „Tudor” (1962), „Dacii” (1967), „Fraţii Jderi” (1973), „Ştefan cel Mare”.

■ 24/1938 – n. Mihai Agape, la Sălăgeni-Grozeşti, Iaşi, artist plastic, prozator. Studii: Şcoala Medie Tehnică de Energie Electrică Iaşi, Şcoala Populară de Artă, Facultatea de Arte Plastice, Iaşi; debutează cu o expoziţie la Casa Universitarilor (1969). Se transferă la Piatra-Neamţ, deschide prima expoziţie personală la Casa de Cultură (1970), participă la toate expoziţiile organizate de Filiala U. A. P. Predă desenul la şcolile din Zăneşti, la Casa Pionierilor din Piatra-Neamţ, arta fotografică, la Şcoala Populară de Artă. A fost director al Clubului Copiilor (1990-1994). Este membru U. A. P. (2001). Debut în literatură cu un volum de proză (2012). Numeroase expoziţii în Piatra-Neamţ şi în ţară. Premii la: Expoziţia Interjudeţeană Botoşani (1975) şi la Bienala „Lascăr Vorel” (1999).

■ 24/1949 – n. Diaconu Petru, la Dobreni, Neamţ, a efectuat studii libere de pictură şi a frecventat ocazional unele ateliere ieşene. Din 1978, deschide expoziţii estivale în diferite locuri din Mamaia, iar în 1986, deschide la Iaşi o expoziţie cu caracter retrospectiv. Se ocupă de adversiting şi colaborează la Revista „Flacăra” din Bucureşti (1989). Deschide la Galeria „Top Art” din Piatra-Neamţ expoziţia „Exerciţii de culoare I” (2004) şi „Exerciţii de culoare II” (2005). Organizează şi deschide expoziţii personale la Beijing (2005), la Piatra-Neamţ (2005/2009).

■ 28/1933 – n. Gheorghe Amaicei, pe Valea Cracăului (d. – 31 aug. 2019, Piatra-Neamţ), profesor, preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (1995 – 2019). Absolvent al Şcolii Normale de Băieţi „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, al Facultăţii de Matematică din Iaşi. Cariera didactică: la Şcoala Medie Bicaz şi Şcoala Nr. 3, Piatra-Neamţ. Metodist la Casa Corpului Didactic, colaborator al revistelor „Gazeta de matematică”, „Preocupări didactice”, „Cărţi matematice”, „Apostolul”. Alături de dr. Gheorghe Iacomi, a înfiinţat Asociaţia „Prietenii Ceahlăului” (1980). După 1989, a reînviat Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ şi, odată cu ea şi prin ea, au redobândit cele două imobile ale dascălilor din Piatra-Neamţ.

■ 30/1633 – n. Miron Costin, la Iaşi (d. 24. 12. 1691, Roman), cronicar, poet şi traducător, a urmat Colegiul Iezuit din Bar şi Cameniţa. Revine în ţară (1653) adus de către Iordache Cantacuzino, care îl va sprijini în cariera sa diplomatică. Dregător în Divanul Domnesc. După 1660, va urca în rang, până la mare logofăt cu o activitate diplomatică bogată în solii, cu turcii, cu ungurii, cu polonezii şi cu italienii. Intrând în dizgraţia lui Constantin Cantemir, acesta va porunci decapitarea sa şi a fratelui său Velicico, poruncă îndeplinită la Roman, în decembrie 1691. Opere: „De neamul moldovenilor…”: „Descrierea Moldovei şi a Ţerei Româneşti în trei cânturi, în versuri polone”; „Viaţa lumii şi stihuri împotriva Zavistiei”; „Despre poporul Moldovei şi al Ţerei Româneşti” ş. a.

■ 30/1942 – n. Eugen Tureschi, la Roman (d. 8.12.1988, la Piatra-Neamţ), profesor, ziarist, eseist, absolvent al Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi al Facultăţii de Filozofie (secţia ziaristică) a Universităţii din Bucureşti (1966). Ziarist la „Steagul Roşu” (Bacău) şi „Ceahlăul” (Piatra-Neamţ). A colaborat la: „Ateneu”, „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Flacăra” ş. a.

■ 30/1943 – n. Corneliu-Dan Borcia, la Sibiu (d. 16/17.08.2014, Piatra-Neamţ), actor, absolvent al I. A. T. C. (1966). Din anul absolvirii a fost actor la T. T. din Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Răzvan şi Vidra”. Director al instituţiei (1995). Peste 50 de roluri în: „Act veneţian”, „Tristan şi Isolda”, „Omul cel bun din Sâciuan”, „Woyzeck”, „Harap-Alb”, „Zigger-Zagger”, „Trei surori”, „O noapte furtunoasă”, „Zât, moarte, zât”, „Vicleniile lui Scapin” ş. a. Iniţiator al sintezei „40 de ani de tinereţe” (repertoriul T. T., până la acea dată).

■ 31/1924 – n. Iulia Hălăucescu, la Tarcău, Neamţ (d. 18.12.2007, Piatra-Neamţ), artist plastic, „doamna acuarelei româneşti”. A absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neamţ, studentă la Academia de Arte din Iaşi, continuă la Institutul „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti. Membru U. A. P. (1954). Preşedinte al Cenaclului U. A. P. Piatra-Neamţ şi al Filialei Neamţ a U. A. P. (1975-1979. Peste 60 de expoziţii personale (1950 – 2007): Piatra-Neamţ, Roman şi Iaşi, Botoşani, Bacău, Arad, Târgovişte, Târgu-Mureş, Călăraşi, Mangalia, Medgidia, Suceava, Mamaia, Vaslui. A expus la Saloanele de Grafică şi Pictură de la Bucureşti; în selecţii din străinătate: Praga, Cairo, Damasc, Atena, Moscova, Boston, Bagdad, Istanbul, Beijing, Sofia, Berlin. Retrospective (1984 – 2000): Bucureşti, Iaşi, Piatra-Neamţ şi în Franţa, la Bayonne şi Saint Pied. Împreună cu Simona Vasiliu-Chintilă a realizat un grafitto la Casa de Cultură din Piatra-Neamţ şi la Hotelul „Roman”, din Roman. În anul 2004, s-a inaugurat Muzeul de Artă „Iulia Hălăucescu” din Tarcău.

Constantin TOMȘA

(N. R. – Prelucrare şi actualizare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin TOMȘA, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).