■ 1/1860 – n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ), memorialist. După Şcoala Domnească, frecventată în oraşul natal, a urmat Gimnaziul Clasic. Din motive materiale, nu a urmat cursuri superioare; a susţinut examene de specializare la Facultatea de Drept din Iaşi. A fost funcţionar la Curtea de Apel din Galaţi. Revine la Piatra-Neamţ (1902): avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918). I-a cunoscut pe I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Morţun, Constantin Istrati, Mihai Kogălniceanu, I. I. C. Brătianu, Alexandru Averescu, însoţindu-i pe Muntele Ceahlău. A făcut parte din redacţia Revistei „Apostolul”. Colaborări: „Avântul”, „Îndreptarea”, „Reformatorul” ş. a. Scrieri: „George Panu la Durău”; „Amintiri. Din trecutul Oraşului Piatra-Neamţ”.
■ 1/1895, n. Mihail D. Stamate, la Târgu-Neamţ (d. 7.05.1978. Bucureşti), poet, prozator, absolvent al Şcolii Normale „Vasile Lupu”, Iaşi. Se transferă la Bucureşti (1939); inspector şcolar, după 1948, inspector general în Ministerul Învăţământului. A publicat culegeri legate de viaţa şcolii (,,Izvorul tămăduirii”, „Şcoala şi formarea caracterului”), versuri („E ceasul din urmă”, „Tăcerea”, „Murmur de izvoare”, „Litanii de seară” ş. a.). În redacţiile: „Zori de zi”, „Petrodava”, „Apostolul”, „Glasul poporului”. La „Săptămâna” (Târgu-Neamţ, 1934-1935), a publicat, număr de număr, articole politice.
■ 3/1939 – n. Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Bălăneşti Neamţ (d. 20 iunie, 2021), profesor, eseist, Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Colegiului „Gheorghe Cartianu”; redactor-şef adj. Revista „Apostolul”; în redacţiile: „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze” ş. a. Eseuri monografice: Lucian Strochi, 2003; Cristian Livescu, 2005; Costache Andone, 2009; Mircea Răsvan Ciacâru, 2016; Constantin Munteanu, 2020, Postum: Mihai Merticaru, 2021. Cărţi: „Împătimit de lectură. Cărţi şi autori” I – V, 2002-2021 şi VI (postum, 2022); „Revista Apostolul. Bibliografie” (ed. I, 2008; ed. a II-a, (2014); Revista Asachi. Bibliografie, 2011; şi opera capitală – „Contemporan cu ei”, 2009; „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ – de la copişti la suprarealişti”, 2014; „ Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ” (2014) ş. a.
■ 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti (1969), redactor la ziarul „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar şi director (1997-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ. Colaborări: Revista „Apostolul”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”; a editat, împreună cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, publicaţia „Acţiunea”. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare” (colab.); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»”; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu”; „Sub trei regi şi trei dictaturi”; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal” ş. a.
■ 10/1910 – n. Nicolae Gr. Steţcu, la Galbeni, Bacău (d. 12. 05. 1995, Bacău), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului „Roman-Vodă”, licenţiat în litere şi filozofie (Iaşi), membru activ al Institutului de Literatură din Cernăuţi, profesor la Liceul Comercial de Băieţi (din 1946) şi la Liceul „Roman-Vodă” (din 1949), ambele din Roman. A colaborat la publicaţiile: „Ateneu”, „Făt-Frumos”, „Descătuşarea” (Roman), „Ceahlăul”. A realizat, în colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă». 1872-1972” (1972). Postum i-a fost publicată cartea „Contribuţii la viaţa lui Ibrăileanu”, 2013.
■ 11/1953 n. Cristian Misievici, la Iaşi (d. 25 august 2020, Cluj-Napoca), compozitor şi prof. univ. A studiat compoziţia la Conservatorul de muzică „George Enescu’’ din Iaşi, unde şi-a început şi cariera didactică. În 1990 s-a alăturat corpului profesoral al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, devenind mai târziu directorul Şcolii doctorale „Sigismund Toduţă” a instituţiei.
În domeniul compoziţiei ne-a lăsat simfonia „De Natura Poesis”, „Antiphonies – concert pentru vioară şi trei grupe de interpreţi”, „Văile Plângerii – pentru şase grupe de percuţie şi orgă”. Premiul Uniunii Compozitorilor, 1988, pentru lucrarea „Şapte intersecţii ale unui sentiment cu un anotimp”.
A fost fondator al Facultăţii de Muzică din Piatra-Neamţ, unde a iniţiat un Festival internaţional de percuţie, şi a participat – ca student, apoi ca mentor – la fenomenul artistic unic „Vacanţe muzicale la Piatra-Neamţ”. Mai simplu: a pus împreună cu mentorul său, compozitorul Vasile Spătărelu, târgul Pietrei pe harta muzicală a României. (M. Z.)
■ 14/1844 – n. Constantin D. Stahi, la Dobreni, Neamţ (d. 18. 06. 1920, Iaşi). A absolvit Seminarul de la Socola (cl. II-IV), Şcoala de Arte Frumoase, ambele din Iaşi, Facultatea de Belle Arte, München (1878). A participat la expoziţii în Germania. Profesor de gravură la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. A participat la zugrăvirea bisericii din Negreşti, Neamţ. Expoziţii naţionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucureşti). În expoziţia românească itinerantă (1929, Olanda). Numeroase distincţii. Prima mare retrospectivă itinerantă la Iaşi (iunie-iulie 1971) şi Piatra-Neamţ. Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ deţine câteva „naturi statice” semnate de el.
■ 15/1845 – n. Vasile Conta, la Ghindăoani, Neamţ (d. 21. 04. 1882, Bucureşti), filosof, a frecventat Şcoala Domnească din Târgu-Neamţ (1853), Gimnaziul Central din Iaşi; primeşte o bursă şi face studii comerciale în Belgia (1869-1871). În 1972, a obţinut diplomă în drept şi va preda la Universitatea din Iaşi. Devine membru al „Junimii” (1873) şi va publica, în „Convorbiri literare”, scrieri filosofice: „Teoria fatalismului”, „Originea speciilor”, „Teoria ondulaţiei universale”, „Încercări de metafizică” şi versuri. În 1879, devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), în guvernul lui Ion C. Brătianu; membru al Curţii de Casaţie. Lucrări apărute postum: „Bazele metafizicii”, „Întâiele principii care alcătuiesc lumea”. Volume: „Opere complete”, 1914; „Opere filosofice”, 1922; 1967; „Opere filosofice alese”, 1975.
■ 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09. 1990, Bucureşti), poet, a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Participă şi citeşte poezie la Cenaclul „Numele poetului”, al revistei „Luceafărul”. Colaborări: „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna” ş. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.
■ 26/1943 n. Viorel Tudose în comuna Gârcina (d. 24.04.2013, Iaşi), gazetar. A urmat cursurile Liceului „Petru Rareş” şi a absolvit Facultatea de filologie a Univerităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi. A lucrat ca redactor la secţia culturală a ziarului „Ceahlăul”, apoi, mai mulţi ani, a fost secretar de redacţie, „făcător de ziare”, cum îi plăcea lui să-şi spună. După 1989 a condus ziarul „Ceahlăul”, în calitate de redactor şef, apoi de director general. A făcut ziaristică de calitate, făcând cele mai mici compromisuri timpului, dar a şi crescut ziarişti tineri, după 1989, ajutându-i să-şi ia zborul prin propriile lor aripi.
Viorel Tudose a fost, cu siguranţă cel mai profesionist gazetar pe care l-a dat Neamţul ultimelor decenii. A fost, deopotrivă, un sensibil poet – dar un poet ucis, ca mulţi alţii, de gazetărie – care a paginat în premieră „şcoala de poezie nemţeană”, cei mai mulţi dintre scriitorii de azi ai locului debutând în literatură graţie (şi) lui Viorel Tudose. (M. Z.)
■ 27/1940 – n. Ioan I. Scurtu, la Dochia, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie Bucureşti, profesor universitar, doctor, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie (2007), membru al Consiliului Ştiinţific al A. O. Ş. din România. A fost director general al Arhivelor Naţionale, membru în Consiliul National al Istoricilor din România, de pe lângă Academia Română (din 1996). Onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, cu premiul Academiei Române (1983), pentru „Viaţa politică din România. 1918-1944”; premiul „Gheorghe Brătianu” al Fundaţiei „Magazin istoric” (2003) pentru „Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică”.
■ 27/1962 – n. Dumitru Bostan jr., la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Academiei de Artă, Bucureşti (1986), restaurator la Complexul Muzeal Neamţ. Debut la Salonul Anual de Artă Piatra-Neamţ (1983). Participă la expoziţii (1986-2008): „Lost Art Gallery” New York, Salonul Naţional de Grafică „Artexpo”, „Artă şi sacralitate” Iaşi, „Peisajul Românesc” la World Trade Center Bucureşti, Oscillations-Transgressions, Canada, Kunstschow Westerschouwen, Olanda, United Nations Center Bucureşti, „Atelier” Piatra-Neamţ, „Artiştii la locul lor”, Galeriile de Artă Modernă, Piatra-Neamţ, Expoziţiile Filialei U. A. P. Neamţ, Galeriile „Apollo” şi „Artis” Bucureşti, Salonul Naţional de Artă, Palatul Parlamentului, „Pânze mici” la Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ, Saloanele Moldovei, Bienala „Lascăr Vorel”. Expoziţie de grup la Institutul Cultural Român de la Veneţia. Este autorul albumului de artă „Biarritz si loin si proche”, Franţa.
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură, a debutat la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982). Stabilit la Piatra-Neamţ, este prezent cu expoziţii personale şi de grup (1993-2004), la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”,, Galeria Top Art, Galeriile „Vert”, T. T., Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de design Moscova ş. a.
■ 28. 11. 1972 – n. Valentin Andrei, la Săvineşti, Neamţ, animator cultural, publicist, Facultatea de Filozofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret”. Din 1998, lucrează, la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, timp în care a participat la organizarea multor manifestări artistice. Debut cu articole şi cronici sportive, nominalizat la prima ediţie a Galei Premiilor „Ioan Chirilă” (2002). A făcut parte din prima echipă a redacţiei Radio „Terra” (1992-1995). Este autor al volumului „Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” (2011). Coautor, cu Simina Moşu la „Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ 1969-2019”. Colaborări: „Asachi”; „Antiteze”; „Apostolul”; Radio România Cultural; TVR Cultural.
■ 29/1875 – n. Ioan Popa-Burcă, la Piatra-Neamţ (d. 25. 05. 1937, Bucureşti), profesor, geograf, autor de manuale şcolare, publicist. A absolvit Liceul Naţional din Iaşi (1885-1893). Licenţiat în ştiinţe naturale, la Universitatea Bucureşti (1896). Titular la Liceul „Mihai Viteazul” (din 1897). Concomitent, asistent la Institutul de Fiziologie al Facultăţii de Ştiinţe (1904-1905) şi la Muzeul de Istorie Naturală (1905-1924). Manuale didactice: „Atlasul geografic pentru şcolile secundare”; „România şi ţările locuite de români”; „România (1866-1906)”; „Harta agronomică a României”. Autor al hărţilor murale ale continentelor şi ale României Mari. Distins cu numeroase ordine şi medalii, pentru merite ştiinţifice şi în învăţământ.
(N. R. – Prelucrare şi actualizare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Constantin TOMȘA