Competenţe specifice vizate de noua programă analitică pentru predarea Religiei la gimnaziu – cultul ortodox

 

Având în vedere faptul că, în contextul actual, accentul educaţiei şi formării profesionale este pus pe dobândirea competenţelor, conţinuturile de predat în cadrul orelor de educaţie religioasă trebuie abordate din perspectiva competenţelor specifice. În acest sens, voi face o scurtă analiză a noii programe analitice pentru predarea religiei la gimnaziu, cultul ortodox, aprobată prin O. MEN nr. 3.393 din 28.02.2017. Aceasta a intrat în vigoare şi se aplică, începând cu clasa a V-a, din anul şcolar 2017-2018, treptat, pe verticală. Structura noii programei şcolare cuprinde, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente: competenţe generale; competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare; conţinuturi; sugestii metodologice.

Programa şcolară este concepută astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial, încercând să răspundă nevoilor de formare intelectuală şi morală a acestuia. Printre altele, programa şcolară vizează dezvoltarea competenţei generale a interculturalităţii (în care un rol major îl au diversitatea religioasă şi respectul faţă de drepturile omului, fără a leza demnitatea vreunei persoane), competenţele specifice privind sensibilizarea faţă de diversitate, abilitatea de a comunica şi a intra în dialog, vieţuirea împreună cu ceilalţi, lucrul în echipă, învăţarea prin cooperare, comunicarea empatică, rezolvarea paşnică a conflictelor, creşterea stimei de sine, a capacităţii de a explora credinţe, practici şi simboluri, precum şi a gândirii critice şi a reflecţiei.

Ca element de noutate pentru Religie îl reprezintă elaborarea competenţelor specifice ţinându-se cont de ansamblul ciclului de şcolarizare, fapt ce asigură o coerenţă şi pe verticală a predării acestei discipline. Conţinuturile de specialitate au fost concepute să ofere răspunsuri unui spectru cât mai larg de scenarii posibile în parcurgerea materiei, profesorul având oportunitatea de a selecta acele conţinuturi care conduc elevii spre dobândirea competenţelor vizate. La nivelul fiecărei clase, programa analitică prezintă o ofertă curriculară care include aspecte de învăţătură creştină, elemente de morală religioasă aplicată şi aspecte din viaţa practică.

Derivarea competenţelor specifice (Explicarea rolului personalităţilor din Vechiul Testament în devenirea umanităţii/istoria mântuirii, Descrierea unor aspecte caracteristice religiei proprii, utilizând concepte specifice, Exprimarea unor aprecieri personale privind semnificaţia morală a comportamentului persoanelor din textele studiate, Selectarea unor reguli de comportament moral-religios din diferite contexte de viaţă, din perspectiva unor criterii date, Evidenţierea unor elemente definitorii ale propriei identităţi religioase, Identificarea unor responsabilităţi faţă de sine şi faţă de comunitate, după repere date, prin raportare la valorile moral-religioase, Prezentarea cronologică a principalelor evenimente din viaţa şi activitatea Mântuitorului Iisus Hristos, pe baza textelor biblice, Selectarea de informaţii adecvate din surse şi cu mijloace variate, pe teme cu relevanţă moral-religioasă, Relaţionarea pozitivă cu colegii, în activităţi, sarcini de învăţare, situaţii-problemă, utilizând reguli de comportament moral-religios, Asumarea unor responsabilităţi faţă de sine şi faţă de ceilalţi, prin raportarea la valorile moral-religioase, Compararea unor modalităţi diverse de manifestare a vieţii religioase sau a unor aspecte de învăţătură religioasă, Formularea unor opinii personale privind aplicarea normelor moral-religioase în viaţa personală şi a grupurilor de apartenenţă, în relaţie cu normele civice, Formularea de argumente pentru susţinerea importanţei unor idei, fapte, evenimente cu relevanţă moral-religioasă, în plan individual şi social, Evidenţierea implicaţiilor moral-religioase pe care modelele urmate le pot avea în viaţa personală şi socială etc.) din competenţele generale (Utilizarea conceptelor specifice religiei proprii, în conexiune cu diferite manifestări ale credinţei; Manifestarea unui comportament moral, în viaţa personală şi în societate, în acord cu valorile religioase; Raportarea experienţelor din viaţa de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identităţii şi diversităţii religioase) oferă cadrului didactic de specialitate posibilitatea de adecvare la situaţii concrete a metodelor de predare-învăţare, astfel încât pentru fiecare competenţă să fie propuse demersuri ce pot fi adaptate unor paliere diferite de achiziţiile precedente.

Cunoaşterea şi respectul pentru propria identitate şi pentru identităţile celorlalţi, cât şi modalităţile de prevenire a unor tensiuni religioase şi sociale, înţelegerea şi acceptarea, necesită abordarea unor subiecte precum: Crearea lumii, Răspunsul omului la chemarea lui Dumnezeu, Respectul în lumina credinţei (clasa a V-a), Ţara Sfântă în vremea Mântuitorului Hristos, Iisus Hristos – Învăţătorul lumii, Mărturii despre ajutorul primit de la Dumnezeu, Efortul pentru schimbarea vieţii, Milostenia, manifestare a iubirii faţă de semeni (clasa a VI-a), Viaţa omului şi asemănarea cu Dumnezeu, Comuniunea credincioşilor în Biserică, Biserica în istorie, Frumosul în viaţa creştinului, Prietenia şi iubirea, valori pentru viaţă (clasa a VII-a), Iubirea, temeiul vieţii, Sfânta Treime în Sfânta Liturghie şi în viaţa Bisericii, Cuvântul lui Dumnezeu, lumină pentru oameni, Libertate şi responsabilitate în viaţă, Provocări ale lumii contemporane şi atitudinea creştinilor (clasa a VIII-a), atât din punctul de vedere al teologiei creştine, cât şi din punct de vedere al educaţiei/culturii civice, istoriei, geografiei, psihologiei, artei, literaturii, istoriei religiilor etc. Muzica şi filmul dau o notă de eleganţă şi spiritualitate cunoştinţelor transmise, atingând corzile sensibile ale sufletului elevilor. Prin utilizarea mijloacelor bazate pe TIC, lecţiile de religie devin mult mai atractive, atenţia elevilor fiind captată mult mai uşor.

Nu în ultimul rând, noua programă pentru predarea religiei îi invită pe profesori să-şi asume libertatea de a-şi proiecta lecţiile, de a organiza şi reorganiza conţinuturile prezentate, în funcţie de logica demersului didactic individual şi de adecvarea la competenţele specifice vizate în dezvoltarea psihopedagogică a colectivelor de elevi.

 

Prof. Dr. Mihai FLOROAIA