Marţi, 16 aprilie 2024, s-a desfăşurat, în mediul online, Seminarul Internaţional de Medicină şi Teologie. Ajuns la cea de a XXIII-a ediţie, evenimentul a avut tema principală Teologie şi tehnologie: provocări ale postmodernităţii, iar ca fundament scripturistic versetele următoare: „Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile păgâne; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.” (Matei VI, 31-33).
Iniţiat şi coordonat, pentru al XXIII-lea an consecutiv, de către reputatul profesor universitar doctor Mircea Gelu Buta (medic şi om de cultură bistriţean), seminarul s-a desfăşurat pe şase secţiuni: Bioetica în societate, Suflet şi inteligenţa artificială, Durere sufletească şi trupească din perspectivă clinică şi teologică, Terapii medico-spirituale, Istorie: Etica violenţei şi Artă sacră.
Lucrările seminarului au debutat la ora 9:00, pe site-ul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prin intermediul platformei Zoom meetings, cu participarea Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, precum şi a zeci de cadre didactice universitare, clerici, medici, psihologi, doctori, doctoranzi, studenţi şi public divers.
În deschiderea manifestării, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a subliniat faptul că Doctorul cel Mare al trupurilor şi al sufletelor noastre este Mântuitorul Iisus Hristos, spunând că El lucrează prin oameni, prin doctorii cei mici, care trebuie să pună în aplicare faptele milei trupeşti. De asemenea, a arătat importanţa şi rolul medicinii, precum şi importanţa dialogului dintre religie şi ştiinţă pentru stabilirea unor valori etice vis-a-vis de evoluţia tehnologiei şi de conflictele din lume.
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, prof. univ. dr. Daniel David, a apreciat în alocuţiunea sa formatul acestui seminar veşnic actual şi de impact pentru societatea contemporană.
Simpozionul s-a bucurat de participarea unui număr mare de cadre didactice universitare, clerici, cercetători, cadre medicale şi alţi invitaţi, printre care s-au numărat: Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, arhim. prof. dr. Teofil Tia (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Ioan Chirilă (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Stelian Tofană (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Ştefan Iloaie (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Ioan-Vasile Leb (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Constantin Necula (Sibiu), prof. dr. Vasile Astărăstoae (Iaşi), prof. dr. Dana Baran (Iaşi) pr. prof. dr. Emanoil Băbuş (Bucureşti), pr. prof. dr. Cristinel Ioan Teşu (Iaşi), prof. dr. Camelia Diaconu (Bucureşti), prof. dr. Paul Popovici (Arad), prof. dr. Adrian Opre (Cluj-Napoca) şi mulţi alţii.
În prima parte a simpozionului, în cadrul sesiunii organizate în plen, participanţii au dezbătut probleme centrate pe tema Provocările postmodernităţii în bioetică. Dintre aceştia, Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a susţinut un referat pe tema Durerea, dorinţa de control şi rugăciunea – un posibil raport, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae a prezentat o lucrare despre Demnitatea umană la sfârşitul vieţii, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă a prezentat materialul Unicitatea sufletului şi despre transcendenţa sa, iar pr. prof. univ. dr. Constantin Necula a vorbit despre Principii ale mystagogiei catehetice cu privire la Generaţia Alpha – cum propovăduieşte Evanghelia când o generaţie mimează fericirea.
Dintre temele prezentate în cadrul celorlalte cinci sesiuni, doresc să menţionez doar câteva: Pediatria socială în 2024: rolul pediatrului în faţa provocărilor sociale actuale, Aspecte etice ale folosirii Inteligenţei Artifciale în domeniul academic, Aspecte medico-legale asupra discernământului pacienţilor aflaţi la final de viaţă, Locul empatiei în comunicarea medic-pacient în era tehnologiei informaţiei, Provocările Inteligenţei Artificiale pentru viaţa de rugăciune a adolescenţilor dintr-o şcoală confesională, Durerea sufletească şi trupească din perspectiva clinică, socioculturală şi terapeutică, Perspectiva moralei creştine asupra condiţiei hiperconectate, Integrarea bioeticii în abordări medicale, tehnologice şi cultural-spirituale la sfârşitul vieţii, Akedie şi depresie – tablou sinoptic. Terapii ocupaţionale: ora et labora şi ergoterapia – psalmodierea şi meloterapia, Doi eroi între violenţă şi speranţă: Avram Iancu şi Axente Sever, Tortura şi pedepsele între etica inchizitorială şi mentalitatea epocii, Violenţa domestică în hagiografia feminină bizantină etc.
„Realizările fără precedent din ultimele trei decenii, produse în domeniul medical, unele dintre ele puse în slujba binelui, de la tehnicile reproductive pentru combaterea bolilor sau practica transplantului, au impus regândirea şi sistematizarea unui nou set de valori morale, mai ales că o parte a noilor tehnologii se aruncă, mai mult ca niciodată, pe un teren minat, de la avortul embrionar la suicidul asistat, de la sarcina surogat la clonarea embrionilor umani”, a sintetizat prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, iniţiatorul şi secretarul acestui eveniment ştiinţific.
Manifestarea ştiinţifică a fost organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Filiala Bistriţa-Năsăud a Asociaţiei Medicale Române, Centrul de Bioetică al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Societatea Română de Bioetică, Societatea Română de Istoria Medicinii şi Societatea Naţională de Inginerie Medicală şi Tehnologie Biologică.
Lucrările prezentate vor fi publicate în volumul colectiv Medicii şi Biserica, ediţia a XXIII-a, 2024, volum aşteptat cu interes nu doar de către participanţi, ci mai ales de persoanele care doresc să afle numeroase informaţii de specialitate despre subiectele abordate.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA