Mijloacele de învăţămînt constituie o categorie importantă care cuprinde toate materialele utilizate în procesul de învăţare şi care sprijină realizarea eficientă a obiectivelor educaţiei.
Privite din punct de vedere evolutiv, mijloacele de învăţămînt pot fi grupate în două grupe:
a)mijloacele de învăţămînt tradiţionale, care cuprind, în principal, zestrea de planşe şi portrete aflate în dotarea şcolii sau confecţionate de cadrul didactic, au prioritate în distribuirea lor pe parcursul orei, căci pot fi folosite cu uşurinţă şi procurate cu lejeritate, multe dintre ele fiind concepute de învăţător la momentul oportun.
b)mijloacele de învăţămînt tehnice, audio-vizuale, care au un caracter de noutate, stimulînd curiozitatea şi interesul copiilor într-un grad mai înalt.
Din gama variată a mijloacelor audio-vizuale, o mare utilizare o au filmele pe suport electronic, acestea luînd locul diafilmelor folosite în anii anteriori la preşcolari şi şcolarii mici. Filmele inspirate din operele lui Creangă sau Sadoveanu, sau cele cu conţinut istoric sau ştiinţific, pot fi inserate în timpul actului didactic pentru a reliefa trăsăturile personajelor, locurile întîmplărilor, frumuseţea patriei şi a anotimpurilor.
Importante sunt şi înregistrările pe disc ale unor opere literare sau ale unor dramatizări după opere literare. Aceste audiţii declanşează, în mintea copiilor, simultan cu receptarea sonoră, vizualizarea imaginilor, ideilor, acţiunii.
Diapozitivele sau fotografiile, pe hîrtie sau pe suport electronic, respectiv în calculator, pot fi folosite în măsura în care dezvoltă subiecte literare necesare în completarea unei lecţii de lectură (de exemplu, imagini cu casa lui Ion Creangă de la Humuleşti, cu bojdeuca din Ţicău, cu interioare din aceste muzee, ilustraţii cu Cetatea Neamţului, cu ctitorii ale lui Ştefan cel Mare).
Prezentarea unor lecturi cu ajutorul instrumentului Microsoft Power Point este atrăgătoare mai ales pentru elevii mici. Realizarea prezentărilor multimedia pe calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini destinate captării rapide a atenţiei subiecţilor. Designul slide-urilor (diapozitivelor), culoarea fontului, efectele de animaţie şi de tranziţie şi chiar facilităţile sonore (care se pot realiza prin înregistrarea şi redarea lecturii pe roluri) produc elevilor curiozitate, bună dispoziţie, suspans. Cu ajutorul acestui instrument se pot prezenta texte narative, descrieri, dar şi poezii. Avantajul este că apropie lectura clasică de cea modernă, familiarizîndu-ne cu viitorul, tot mai multe edituri tipărind atît cărţi clasice, cît şi e-book.uri (cărţi inscripţionate pe C.D.-uri).
Promovarea mijloacelor tehnice audio-vizuale constituie o direcţie importantă în modernizarea învăţămîntului.
În funcţie de creativitatea şi inspiraţia învăţătorului, pe parcursul lecţiilor se poate apela la două, trei sau mai multe mijloace de învăţămînt. Se pot alterna mijloacele tradiţionale cu cele moderne sau se poate folosi doar o categorie, important este să se ajungă la finalitatea propusă.
[singlepic id=14 w=320 h=240 float=right]
Cum putem face uz de mijloacele de învăţămînt?
Spre exemplu, în momentul introductiv, pentru declanşarea interesului, se pot prezenta portretului unui scriitor şi volume din operele acestuia; sau chipul unui copil vesel sau trist, în concordanţă cu tema. Organizarea momentului introductiv se poate face şi cu ajutorul unei secvenţe de diafilm/ film ori ilustraţii, după opera abordată.
Citirea – model, în unele cazuri, poate fi înlocuită cu vocea de aur a unor scriitori (Mihail Sadoveanu) sau a unor actori, voce înregistrată de casete sau disc, lecturînd fragmentul ce ne interesează. Contactul cu operele dramatice este mult mai interesant să se facă prin intermediul înregistrărilor audio sau video după spectacole de referinţă.
Explicarea cuvintelor şi expresiilor, uneori, se poate face cu ajutorul dicţionarelor, în oră realizîndu-se, astfel, încă un moment de muncă independentă. Sau, pentru rapiditate, se folosesc imagini desenate ori proiecţii colorate care ilustrează conţinutul cuvintelor sau expresiilor („codrul de aramă”, „pădurea de argint”, „cer roşu”, „împărăţia apelor”).
Analiza textului se face mai mult pe bază de dialog, oferindu-se elevilor cît mai multă libertate de opinie. Cu dibăcie, învăţătorul trebuie să canalizeze formarea acestor opinii în direcţia dorită de el. Se poate ajuta de diferite materiale didactice, cum ar fi tablourile desenate după o naraţiune, pentru a puncta ideile esenţiale („Ciuboţelele ogarului”, de Călin Gruia, „Puiul”, de I. Al.Brătescu – Voineşti). Numeroase cărţi de colorat pot veni în ajutor, ţinînd seama de particularităţile de vîrstă ale elevilor.
În caracterizarea personajelor, învăţătorul poate folosi tabloul personajului pentru realizarea descrierii fizice (Alexandru Ioan Cuza, Ştefan cel Mare).
Concretizările în imagini a unor noţiuni abstract- fantastice ajută copiii în înţelegerea textului.
În diversele forme de citire a textului, elevii pot fi înregistraţi şi apoi să se audieze. Se realizează astfel, mai uşor, autocontrolul, corectarea greşelilor, exersarea corectă a exprimării.
Momentul de evaluare, de rezolvare a sarcinilor impuse după analiza textului, oferă cadrului didactic posibilitatea să utilizeze diverse materiale (tablouri, ilustraţii, fragmente scrise pentru recunoaşterea autorului, operei, personajului etc.). Important este ca cerinţele să fie formulate clar, precis, corect şi să fie concret şi direct legate de mijloacele didactice folosite.
Trasarea temei pentru ora următoare de lectură/ literatură impune crearea unui anumit grad de suspans, de curiozitate, ce va determina elevul să caute cu înfrigurare opera indicată, să o citească, pentru a obţine răspunsurile. Materialul didactic intuitiv sau audio-vizual poate ajuta învăţătorul să sădească în sufletul copilului stropul viu de curiozitate, dorinţă şi interes.
Eficienţa utilizării mijloacelor de învăţămînt va fi sporită dacă se va face asocierea acţiunii lor cu metodele verbale, asociere ce depinde de vocaţia şi competenţele învăţătorului.
Înv. Elena-Luminiţa RADU,
Şcoala de Arte şi Meserii Rediu