CENTENARUL UNIRII cu BASARABIA

• Sărbătorit de Sindicatul din Învăţământ Neamţ

Sâmbătă, 24 martie, la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”, din iniţiativa Sindicatului din Învăţământ Neamţ, a avut loc prefaţarea evenimentului Unirii Basarabiei cu România.

După slujba de pomenire a eroilor neamului în Biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, slujbă la care a participat alături de dascăli nemţeni şi o delegaţie a Federaţiei Sindicale din Educaţie şi Ştiinţă (FSEŞ) din Republica Moldova, preot prof. Ioan Mihoc, directorul Seminarului a transmis binecuvântarea IPS Mitropolit Teofan, aflat la Iaşi la o altă serie de acţiuni dedicate Centenarului Unirii. Suntem la o adunare de suflet românesc, a spus părintele Ioan MIHOC, şi am început această manifestare a noastră cu o rugăciune, pentru că aţi auzit în Sfânta Evanghelie că se îndeplinesc cele pe care le dorim, în măsura în care noi ne rugăm la Domnul ca să le primim. Ne-am rugat pentru cei care de-a lungul veacurilor au luptat şi au realizat Unirea, înscriind cu litere roşii data de 27 martie în sufletele românilor.

Salut cu multă bucurie prezenţa dvs. aici, în această şcoală care are aproape 170 de ani de existenţă, şcoală în care au învăţat luminaţi îndrumători ai neamului nostru şi care continuă să trimită în lume oameni pregătiţi să-i însufleţească pe ceilalţi cu un gând de unire, de pace, de dragoste de Dumnezeu.

A urmat apoi vernisajul expoziţiei de fotografii documentare Marea Unire a început la Chişinău, prezentat de prof. NADEJDA LAVRIC, vicepreşedinte a FSEŞ – „colega noastră din România de peste Prut”, cum a recomandat-o prof. Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ.

În deschiderea intervenţiei sale, prof. Nadejda Lavric a mărturisit cu emoţie: Mă bucur că sunt prezentă la această sărbătoare a Centenarului şi ne mândrim cu faptul că cei care au pus temelia Unirii au fost pământenii noştri, moldovenii care au adus Basarabia la Patria-Mamă. Şi mă bucur că fotografiile preluate de noi de la Muzeul de Istorie al Republicii Moldova şi trimise în ţară cu poşta electronică au fost paginate atât de frumos de colegii de la Neamţ. În continuare vorbitoarea s-a referit la publicaţiile basarabene de limbă română care au contribuit la creşterea conştiinţei moldovenilor, alterată de faptul că de mai bine de o sută de ani (N.R. – din 1812), Basarabia s-a aflat sub ocupaţie rusească, fapt care a lăsat urme grele asupra sufletului, gândirii şi limbii românilor de aici.” Apoi dna. Nadejda Lavric s-a referit pe larg, punctual, la desfăşurarea istorică a evenimentului istoric evocat, dar ne oprim aici, cititorii noştri fiind deja familiarizaţi cu acest subiect. (N.R. Vezi Apostolul, nr 208, articolul semnat de Elena Postică, muzeograf basarabean.)

A continuat prof. DAN ŢÂRDEA, prezentat de preşedintele Gabriel Ploscă drept „un ambasador nemţean în domeniul educaţiei”, care a făcut referiri la expoziţia de pictură realizată de elevi ai Seminarului – şcoala care de peste 160 de ani a dat ţării personalităţi de prim rang care au contribuit în mod decisiv la istoria modernă a României, inclusiv la momentul pe care-l sărbătorim astăzi, pe simeze fiind expuse atât portrete ale ctitorilor de şcoală de la Neamţ, cât şi figuri proeminente ale istoriei naţionale: Regele Ferdinand, Regina Maria, Patriarhul Miron Cristea…

Deschiderea efectivă a manifestării a avut loc în sala de festivităţi a seminarului, unde, după solemnitatea intonării Imnului Naţional, prof. GABRIEL PLOSCĂ, amfitrionul acestei sărbători a făcut prezentarea organizatorilor – Sindicatul din Învăţământ Neamţ, Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova (FSEŞ), Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” – a vorbit despre valoarea istorică şi sentimentală a comemorării şi a conchis: Avem şi noi datoria să ducem mai departe năzuinţa acestui ideal sau, cum spunea prietena noastră Nadejda Lavric, suntem datori cu o unire. A urmat prezentarea delegaţiei „românilor de peste Prut”, a oficialităţilor prezente şi au fost invitaţi să ia cuvântul oaspeţii oficiali ai întrunirii: dl. Ion ASAFTEI, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ; dl. Ghenadie DONOS, preşedintele FSEŞ din Republica Moldova; dna. Ana Cimpoieşu, preşedintele Consiliului Raional FSEŞ (Hânceşti); dna. Maria PETRARIU, primar al comunei Vânători-Neamţ; pr. prof. Ioan MIHOC, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”; dna. Elena LAIU, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Neamţ; dl. Iacob BACIU, Liderul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), dl. Ioan NAROŞI, coordonatorul departamentului Educaţie din cadrul CSDR; dna. Elena PREDA, inspector de specialitate în cadrul ISJ Neamţ.

În cuvântul său dl. ION ASAFTEI, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, şi-a mărturisit emoţiile – nu atât de mari ca ale bunicilor şi străbunicilor noştri care au înfăptuit Unirea – şi-a exprimat încrederea că lucrările simpozionului vor avea nu numai încărcătura emoţională ci şi cea ştiinţifică, necesare acestui moment solemn şi a promis sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ în orice proiect menit să aducă plus valoare comunităţii nemţene, dar şi comunităţii româneşti, oriunde s-ar afla ea. Pentru că sunt cu adevărat onorat de prezenţa mea aici, mândru de tot ce înseamnă românism, începând cu obiceiurile, tradiţia şi cultura noastră, până la credinţa strămoşească. Dumnezeu a făcut ca astăzi să ne vedem în frumoasa lui casă şi să-mi bucure sufletul văzând cum încă o dată preotul şi dascălul din vechime, ajunşi în zilele noastre, îşi împlinesc menirea – aceea de a-i ţine pe oameni uniţi, luminaţi, în dragoste de neam şi ţară. Doamne ajută!

Dl. GHENADIE DONOS, doar de câteva zile ales preşedinte al FSEŞ din Republica Moldova, a salutat gazdele, iniţiativa acestei sărbători comune şi, după un excurs doct în istoricul evenimentelor, a declarat: Vă asigur de tot respectul nostru pentru aceste frumoase clipe pe care le-am trăit şi le vom trăi în continuare… Avem o sarcină mult mai grea decât înaintaşii noştri, deşi situaţia istorică actuală este mai puţin gravă decât aceea din 1918. Dar dacă pentru ei acest ideal istoric era clar, noi încă bâjbâim şi ne complacem în fel de fel de scenarii sterile. Am ratat ocazia din 1991, când „marii” noştri oameni politici nu au simţit cursul istoriei, atât de bine fructificat de ţările baltice. Avem însă încredere în tinerii aici de faţă, în tinerii de acasă, avem încredere în inteligenţa, în curajul şi în patriotismul lor. Şi sper ca împreună să dezamăgim cât mai puţin generaţiile viitoare…

A urmat apoi un moment simbolic, încărcat de emoţie, oaspeţii de la Chişinău dăruind preacucernicului părinte Ioan Mihoc, directorul Seminarului, o fotografie a Sfatului Ţării şi preşedintelui Gabriel Ploscă o fotografie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Dna. ANA CIMPOIEŞU: În ajunul marelui eveniment, Centenarul Marii Uniri, peste 100 de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţii simbolice de unire cu Patria-Mamă. În unele sate, acolo unde Primăria şi Consiliile locale au refuzat aceasta, au făcut-o simplii cetăţeni.

Pentru că suntem un gând şi un suflet împreună, Direcţia de Învăţământ Hânceşti şi Consiliul raional al FSEŞ au semnat, de asemenea, o delegaţie simbolică de unire cu Patria-Mamă, fapt care ne-a adus cuvinte de laudă şi felicitare, dar şi vorbe grele sau ameninţări. Pe urmă vizibil emoţionată, prof. Ana Cimpoieşu, îmbrăcată într-un foarte frumos costum popular, a dat citire Declaraţiei de Unire, din care spicuim câteva fragmente:

(…) Conştienţi şi nesiliţi de nimeni dorim să facem această Unire ca reparaţie morală pentru suferinţele trecutului şi ale prezentului care a smuls, împotriva voinţei lor, de la trupul patriei istorice, pe buneii şi străbuneii noştri. Să facem unirea cu cei de aceeaşi limbă şi tradiţie cu noi, pentru ca fiii şi nepoţii noştri să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut. Să ne ajute Dumnezeu ca decizia noastră să fie un pas hotărâtor spre Unirea deplină, când nu va mai fi graniţă pe Prut, iar oamenii dintre Nistru şi Tisa vor munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei Civilizate. Prin prezenta Declaraţie de Unire ne exprimăm bucuria de a sărbători împreună cu fraţii noştri români de pretutindeni Centenarul Marii uniri 1918-2018 şi adeziunea la valorile naţional-democratice ale spaţiului cultural românesc. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

MARIA PETRARIU, primarul comunei Vânători-Neamţ a salutat oaspeţii şi a mulţumit dlui. Gabriel Ploscă pentru că ales acest spaţiu benefic desfăşurării prezentei sărbători comune. Ne dorim cât mai multe activităţi de genul acesta, în care să ne regăsim unii pe alţii sufleteşte şi cultural. Şi chiar dacă afară a dat iarna peste noi, important este că e primăvară în sufletele noastre, că ne putem bucura şi simţi împreună, frăţeşte, bătăile aceleiaşi inimi româneşti. Apoi, domnia sa a trecut în revistă contactele personale sau oficiale cu românii de peste Prut, participarea la evenimente comune, vizita memorabilă a bardului Grigore Vieru la Vânători, chiar cu două săptămâni înainte de sfârşitul său tragic. Şi, deplângând soarta mult mai crudă a basarabenilor, a conchis: Chiar dacă istoria a făcut să fim de o parte şi de alta a Prutului, nici timpul nici vremurile nu şi-au putut pune o amprentă strâmbă pe sufletele noastre, aşa încât să nu mai simţim şi să mai gândim româneşte.

Pr. prof IOAN MIHOC a salutat prezenţa oaspeţilor în acest spaţiu preablagoslovit, şi-a exprimat credinţa în izbânda unei noi reuniri a neamului românesc şi a dat citire Mesajului de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la ceas aniversar prilejuit de Centenarul unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918 – 27 martie 2018), pe care-l reproducem integral, în deschiderea revistei.

ELENA LAIU, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ: De câteva luni am intrat în sărbătoarea celui mai important eveniment din istoria românilor – Marea Unire. Este o sărbătoare a tuturor românilor, o sărbătoare a solidarităţii, o sărbătoare intens emoţională, în care trăim sentimente deosebite şi renaşterea patriotismului. La un secol de la cea mai măreaţă pagină a istoriei poporului român să ne rugăm bunului Dumnezeu să fim vrednici urmaşi ai celor care au făcut Unirea. Şi, din partea Inspectoratului şcolar, vă spunem LA MULŢI ANI şi fie ca această sărbătoare să aducă un plus de valoare în munca pe care o desfăşuraţi.

IACOB BACIU, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România: Eu, ca ardelean, mă simt mândru că sunt astăzi aici pentru a-i onora, împreună cu dumneavoastră, pe toţi trăitorii provinciilor româneşti care, în urmă cu o sută de ani, şi-au asumat responsabilitatea Marii Uniri.(…) Noi cei prezenţi aici, toţi profesorii de istorie din România şi Republica Moldova avem datoria sfântă de a face cunoscută istoria adevărată a României, adevărurile fundamentale despre neamul nostru, despre tradiţiile populare şi limba română, despre valorile durabile ale poporului nostru. Iar în privinţa realizării unei mari reuniri nu pot să spun decât ceea ce simt: ea nu se poate realiza decât dacă fiecare dintre noi crede cu tărie în acest ideal. O mare unire ar trebui să demonstreze valenţele şi personalitatea poporului român, faptul că el nu poate fi înghiţit de Europa.

IOAN NAROŞI, directorul Departamentului de educaţie şi formare al FSLI, ardelean din Bistriţa Năsăud, şi-a mărturisit emoţii pe care nu le-a încercat de foarte multă vreme, de atunci de când a luat cuvântul în calitatea de şef de promoţie, la terminarea liceului. Domnia sa a salutat gazdele şi invitaţii acestei reuniuni şi s-a adresat în special copiilor prezenţi în sală: Depinde doar de voi ca să schimbaţi ceva în viaţa voastră, ca să aveţi şi să avem o viaţă mai bună… Trebuie mai întâi să învăţaţi în fiecare zi, trebuie apoi să vă iubiţi în fiecare zi părinţii şi fraţii, să-i cinstiţi şi să-i respectaţi pe dascăli, să aveţi credinţă în Dumnezeu, Trebuie să fiţi cinstiţi, frumoşi şi drepţi. Şi să învăţaţi din lipsurile şi greşelile noastre, să vă iubiţi ţara şi să fiţi mândri că sunteţi români. Altfel o să fiţi priviţi mereu de către străini ca o pradă uşoară. Un mesaj percutant, primit bine şi aplaudat furtunos.

Intervenţia prof. LIVIU RUSU, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Neamţ a încercat mai mult să pagineze lucrările simpozionului pe care urma să-l coordoneze: În mod sigur, Centenarul este un necesar recurs la memorie, iar Simpozionul nostru se doreşte a fi un omagiu adus Basarabiei. Basarabiei pe care Dimitrie Cantemir o considera în „Descrierea Moldovei” leagănul autentic al civilizaţiei româneşti fără de care România nu are trecut, nu are prezent şi nu poate avea viitor. Suntem aici pentru a reclama greşelile istoriei – grave şi împotriva naturii. Căci este grav să desparţi un popor de fraţi, dar nu te poţi pune împotriva mersului natural al unui popor, împotriva evoluţiei lui fireşti.

ELENA PREDA, inspector de specialitate în cadrul ISJ Neamţ: Este primul cadru festiv în care am marea bucurie să anunţ – în afară de anunţurile făcute la presă – că marţi 27 martie, ora 12.00, conform acţiunii „100+100 de şcoli întru Marea Unire a Românilor”, care şi-a propus să faciliteze încheierea a 100 de parteneriate între şcoli din Neamţ şi Republica Moldova, se vor semna 120 de parteneriate, în cadrul unei ceremonii oficiale care va fi organizată la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ”. Le mulţumesc pentru aceasta colegilor mei, dar şi colegilor din Basarabia, pentru că noi ne-am propus înfrăţirea a o sută de şcoli, dar numărul lor este mult mai mare. Asta înseamnă că de fapt noi am realizat unirea spiritual-educaţională. Nu ne rămâne decât s-o semnăm…

În cadrul simpozionului 27 Martie 1918 – Unirea Basarabiei cu Ţara-Mamă, sărbătoare naţională a românilor, moderat de prof. Liviu Constantin RUSU, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ, au prezentat comunicări profesori de pe ambele maluri ale Prutului: Viorica RotaruLăpuşna – spaţiu istoric românesc din stânga Prutului; Gigel BârlibaPersonalităţi din Basarabia şi lupta pentru Unire; Nadejda Seredovschi13 martie 1918 – ziua sacră a Sorocii; Emanuel Marius SanduBiserica ortodoxă în Primul Război Mondial. Contribuţii; Emanuel BălanSpitalele militare din zona Târgu Neamţ în Primul Război Mondial; Varvara ChiperiImportanţa/consecinţele unirii Basarabiei cu România, ultima intervenţie – cea mai documentată şi mai adecvată temei – primind aplauze la scenă deschisă. Cum aplaudate au fost şi formaţiile implicate într-un emoţionant spectacol final: corul Gloria Dei al Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” (dirijori: prof. Adrian Cojocariu, pr. prof. Marius Brumă); ansamblul Şezătoarea al Şcolii gimnaziale Arhimandrit Chiriac Nicolau, Vânători-Neamţ (coordonator: Angelica Iateşen). Cât despre ansamblul Pe-un picior de plai al Gimnaziului Păşcani, Hânceşti, Republica Moldova (coordonator Ecaterina Ursu) nu avem decât cuvinte de laudă pentru profesionalism şi vitalitate, pentru bucuria de a descoperi acolo o fetiţă extrem de talentată şi de dăruită, pre numele său Tatiana Rotaru, un nume despre care se va mai auzi cu siguranţă.

E greu să închei relatarea unui moment de o asemenea încărcătură emoţională şi spirituală, trăite şi aplaudate de toţi participanţii. Din fericire, nu există instrumente capabile să cuantifice asemenea emoţii, dar există cuvântul de încheiere al părintelui Ioan Mihoc, pe care-l cităm (aproape) integral:

Îmi pare rău că trebuie să încheiem lucrarea noastră aşa devreme, dar anul festiv de abia începe, şi începe într-o atmosferă frumoasă care are darul să ne bucure sufletul. Pe lângă aceasta, eu am o bucurie şi mai mare, aceea că am luat-o înaintea Inspectoratului şi am făcut unirea înaintea lor. Dar întâlnirea noastră de astăzi a fost una de suflet şi ne rugăm la Dumnezeu ca să fie şi cu binecuvântarea lui. Desigur, înfrăţirea aceasta dintre noi cei mai în vârstă e mai grea, dar aţi văzut ce frumos s-au manifestat împreună copiii Seminarului şi fraţilor din Basarabia, cărora nu li s-a părut greu să poposească până aici. Şi ne rugăm la Dumnezeu să aibă bucurie atât la plecarea de aici, cât şi la o reîntoarcere pe care le-o dorim cât mai grabnică.

Mircea ZAHARIA

(Apostolul nr. 209, aprilie 2018)