Întâlnire cu excelenţa

Aşa s-a numit sărbătoarea intersecţiei directe cu Acad. Solomon Marcus, organizată acum câţiva ani de ISJ Neamţ, cu tema „Cultură şi matematică”, unde m-am simţit onorată să fiu invitată. Acest regal filosofic a fost dublat de Conferinţa „Matematica dinafara matematicii”, la care am participat, în cadrul Congresului AGIRO (Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România) de la Slatina. Am avut privilegiul să fiu martora unui genial expozeu despre educaţie şi nu numai, al acestui om de ştiinţă, profesor, academician, mare retor şi distins matematician român, recunoscut în toată lumea, un înţelept cât o poezie astrală.

Demersul oratoric al Domniei sale conţine: gânduri, sfaturi, viziuni, principii, valori, exemple de bune practici, înţelesuri, metafore, dar şi citate celebre ale unor mari personalităţi universale; o poveste în evantai, pe care, doar din considerente didactice, am fost nevoită s-o aşez într-o ordine personală, cu scopul de a ajunge la dumneavoastră, cititorii, cuvintele stocate în fişele consemnate la faţa locului, ca într-un posibil „Alfabet de Academician”.

A – Un învăţător bun trebuie să iubească elevii, să se uite în ochii lor şi să răspundă la interogaţia din ei: „Ce vrei tu să faci din mine?”

B – Şcoala n-are voie să-i primească pe elevi cu porunci de genul: „Taci!” şi „Stai locului!” pentru că ei le privesc ca pe constrângeri repetate, iar atunci când scapă „din închisoare”…

C – Profesorul trebuie să realizeze şi să menţină „starea de spectacol”, similară cu cea creată de actor sau de poet, ca să menţină atenţia copilului.

D – Eşecul actului didactic înseamnă: rutină, plictis, evadare, frustrare, stres, boală.

E – Este esenţial să se identifice nevoile copilului, pentru că ele se vor transforma în fapte, cu consecinţe ireversibile pentru parcursul lui.

F – Plânsul nu e întotdeauna „simptomul copilului rău”, ci poate fi o formă de manifestare a spiritului critic neexprimat în cuvinte.

G – A interpreta tăcerea ca „simptom al copilului bun”, e vie ca mentalitate şi astăzi, dar în Finlanda, un copil care nu întreabă nimic este considerat un copil cu probleme.

H – Îngăduiţi-le copiilor să facă greşeli nepenalizabile, astfel încât gândirea lor creativă să poată fi posibilă; foarte multe invenţii şi descoperiri s-au născut din greşeli.

I – În învăţământ, se confundă gravitatea cu seriozitatea; se învaţă mai bine în stare de relaxare, decât în stare de constrângere.

J – Umorul e o componentă foarte importantă a unei educaţii superioare, bazată pe o învăţare autentică, adică cea care presupune înţelegerea şi posibilitatea elevilor de a folosi informaţii dobândite în situaţii standard.

K – Să se facă şcoală cu zâmbetul pe buze şi pe chip, fără frică şi încrâncenare.

L – Pentru un învăţător, mai mult decât valorile cognitive, trebuie să fie foarte importante valorile educative, în ordinul omenescului, în spiritul respectului şi iubirii.

M – Să nu se folosească de către elevi, dar nici de către profesori: ameninţări, răzbunări, cuvinte răstite; altfel şcoala se va transforma într-un loc al violenţei.

N – Mass-media deteriorează sistemul educaţional. Internetul trebuie folosit cu rolul de a înlesni comunicarea elevilor cu lumea, pentru a-şi face prieteni, pentru a fi solidari cu adevărul.

O – Internetul să nu rămână doar treaba profesorilor de informatică, ci a tuturor, ca metodă combinată cu cartea tipărită, cu manualul, care nu trebuie să dispară din universul copiilor.

P – Ministrul Învăţământului, Spiru Haret, a produs la sfârşitul secolului al XIX- lea o mutaţie în învăţământul românesc, prin promovarea secţiei reale la liceu.

R – Elevii trebuie să fie încurajaţi să aibă o poziţie critică asupra materialului predat, adică să fie învăţaţi să argumenteze, să susţină un punct de vedere, pe care să-l apere.

S – Matematica nu se ocupă doar de măsurători şi cantităţi, ci e plină de ficţiuni.

Ş – Cunoştinţele se acumulează, ideile se achiziţionează.

T – După Dante, pentru scrierile sale matematice, Galileo Galilei este considerat al doilea scriitor al Italiei.

Ţ – Apariţia teoriilor ne euclidiene despre existenţa celei de-a patra dimensiuni a marcat literatura veacului al XIX- lea, poezia lui Eminescu şi cubismul în pictură.

U – Milescu Spătaru scrie prima carte de matematică în secolul al XVII-lea, iar Gheorghe Şincai publică o traducere a celui mai vechi tratat de matematică din lume în secolul al XVIII-lea.

V – Petrache Poenaru – inventatorul român al stiloului a fost preocupat toată viaţa de matematică.

X – Matematica dă seamă de structura holografică a lumii.

Z – La Thales şi Pitagora THEOREMA în limba greacă avea sensul de „spectacol”.

W – Să vezi lumea într-o fărâmă de nisip, iar eternitatea într-o oră! Asta face matematica ca metaforă.

Se spune că informaţia vine la cel care are nevoie de ea, drept pentru care am pornit în demersul valorificării celor consemnate, de la premisa că iubitorii de carte sunt iubitori de înţelepciune şi că vorbele de duh cu care academicianul şi-a colorat cu un rafinat simţ al umorului ambele conferinţe, merită din plin să fie împărtăşite tuturor acelora care cred în „lumină din lumină”.

* „Matematica spune foarte multe în foarte puţin”. (Gauss)

* „Theorema poate fi un sentiment”. (Grigore Moisil)

* „Semnul clar al prostiei este confuzia punctelor de vedere”. (Mihai Ralea)

* „Numim punct ceea ce nu are părţi şi linie, ceea ce nu are grosime” . (Euclid)

* „Poezia creează stări imprecise, dar mijloacele prin care ea este creată, sunt precise” (Baudelaire)

* „Divinitatea este infinitatea; nimic nu e mai mare decât ea” (George Kantor).

* „Matematicienii sunt ca francezii: le spui un lucru, ei îl traduc în limba lor şi după aceea nu mai înţelegi nimic! „ (Goethe)

Unii zic că eşti ceea ce mănânci, alţii că eşti ceea ce priveşti; eu cred cu nădejde că eşti ceea ce gândeşti şi ceea ce simţi în urma „edificării în spirit, ca faptă a singurătăţii”, aşa cum credea Constantin Noica, iar aceasta din urmă este posibilă dacă ai ales corect să-ţi ocroteşti zidirea prin lectură. Deci, eşti ceea ce alegi şi ceea ce alegi să citeşti. Iată şi două posibile sugestii ale academicianului: Dan Tudor Buză – „Matematica şi muzica” şi Valeriu Manu – „Analiza logică a Constituţiei României”. Frumos nu?

Prof. Dumitriţa Dida VASILCA