Dezvoltarea fără precedent a publicaţiilor şcolare, mai ales după 1990, a creat cadrul propice dezvoltării unor iniţiative remarcabile la nivelul unităţilor şcolare din învăţământul preuniversitar românesc. Astfel, în tot mai multe şcoli au apărut publicaţii şcolare care, de-a lungul timpului, au antrenat colective largi de elevi, oferindu-le posibilitatea activării în colective de mare valoare, unde şi-au dezvoltat competenţele de comunicare în limba română, deschizându-li-se, totodată, apetitul pentru activitatea jurnalistică propriu-zisă.
Profesorii de diverse specialităţi, conducerile de şcoli şi chiar părinţii au decis înfiinţarea unor „structuri de învăţare” care s-au concretizat – în cele mai multe cazuri – în discipline opţionale de sine stătătoare sau integrate. La unităţile de învăţământ liceal, mai ales, s-au propus discipline de studiu precum: jurnalistică şcolară, tehnici de redactare, realizarea unei reviste şcolare şi altele asemenea. Acestea s-au impus foarte repede şi au incitat interesul elevilor, astfel că, în judeţul Neamţ au fost editate periodic (anual, semestrial, trimestrial, lunar) peste 100 de reviste şcolare.
Teme de larg interes (etapele editării unei reviste şcolare, arta scrisului jurnalistic, libertatea presei şi etica profesională, textele jurnalistice informative, textele jurnalistice de opinie) au devenit conţinuturi-cheie în lecţia de jurnalism. Principalele competenţe vizate în orele de jurnalism ar putea fi sintetizate astfel: cunoaşterea regulilor de redactare a diferitelor texte jurnalistice, cunoaşterea structurii unui text jurnalistic, asimilarea regulilor etice, morale şi deontologice asociate jurnalisticii, producerea unor texte jurnalistice informative şi/ sau de opinie.
Experienţa ne îndreptăţeşte să facem şi unele aprecieri legate de speciile jurnalistice cu cea mai mare priză la publicul şcolar: ştirea, relatarea, reportajul, ancheta, interviul, editorialul, eseul, tableta, pamfletul, recenzia, cronica. Abordate din această perspectivă, rezultatele obţinute de-a lungul timpului de unităţile şcolare nemţene sunt consecinţa firească a numeroaselor exerciţii de creativitate şi a capacităţii elevilor de gimnaziu şi de liceu de a redacta compoziţii în stil publicistic. O statistică simplă evidenţiază faptul că, anual, şcolile nemţene îşi adjudecă 8-10 premii naţionale la diverse competiţii jurnalistice. Statistica menţionată vizează ultimii opt ani şcolari, iar această situaţie se datorează mai ales interesului crescut de care se bucură jurnalistica şcolară în rândul elevilor din judeţ.
Un rol important în dezvoltarea jurnalismului şcolar îl au şi activităţile de formare a personalului didactic, a coordonatorilor de reviste şcolare şi a celor implicaţi în astfel de activităţi; astfel, în organizarea unor foruri cu responsabilităţi de formare (minister, casa corpului didactic, ONG-uri etc.), sunt susţinute anumite cursuri/ sesiuni care vizează următoarele competenţe: capacitatea profesorilor de a dezvolta latura creativităţii elevului la potenţialitatea lui maximă; recunoaşterea şi producerea componentelor de ordin structural specifice textului jurnalistic; capacitatea de a redacta compoziţii în stil publicistic; utilizarea programelor specifice de grafică şi tehnoredactare necesare pentru realizarea unei reviste şcolare – pentru a numi doar câteva dintre ele.
Mai mult, începând cu anul şcolar curent, Ministerul Educaţiei a implementat un proiect destinat unor şcoli-pilot în domeniul educaţiei media. Generoase, în cadrul acestui proiect, ni se par a fi finalităţile avute în vedere: unităţile-pilot sunt obligatoriu instituţii de învăţământ liceal; participanţii la acest program-pilot, cei mai mulţi dintre ei profesori de limba şi literatura română şi discipline conexe, vor căpăta competenţe de implementare a educaţiei media (media literacy) prin formarea şi dezvoltarea la elevi a unor abilităţi de viaţă din domeniul media; de asemenea, „înfiinţarea unei platforme online pentru profesori şi elevi care să includă funcţii de formare, postinstruire şi monitorizare/ evaluare”; platforma va conţine şi mecanisme care să încurajeze colaborarea, astfel încât spaţiul să ofere un mediu sigur pentru conversaţie, pentru întrebări şi răspunsuri între profesori, facilitatorii şi echipa proiectului.
Tipul de intervenţie educaţională vizată de acest proiect aparţine categoriilor modele de carieră didactică – dezvoltare profesională – abilităţi de viaţă (life skills) – curriculum. Selecţia şcolilor-pilot care participă la acest proiect s-a făcut în funcţie de criterii riguroase, care au inclus şi rezultatele de până acum ale jurnalismului şcolar din unitatea respectivă. Din Piatra-Neamţ a fost selectat ca unitate-pilot de implementare a proiectului Colegiul Naţional Calistrat Hogaş.
Aşadar, jurnalistica şcolară, prin diversele modalităţi de expresie, oferă o generoasă panoplie de activităţi de formare a profesorilor şi de instruire a elevilor în direcţia educaţiei media, pentru obţinerea performanţei şi asigurarea unei educaţii de calitate. Activităţile propriu-zise de jurnalistică şcolară, editarea de publicaţii şcolare, activităţile de formare a profesorilor şi cele de instruire a elevilor asigură un cadru generos din configurarea căruia au de câştigat elevii, profesorii, familia şi societatea. (Partea a treia, în numărul următor.)
Prof. dr. Gheorghe BRÂNZEI