Mare zarvă prin şcoli în perioada asta… mon Cher! Aleargă toată lumea să adune diverse documente (adeverinţe, diplome, certificate etc.), o adevărată competiţie generală pentru întocmirea unor dosare. Cică…, după o pauză de un an, cadrele didactice pot concura, în primăvara lui 2015, pentru obţinerea unei amărâte de… gradaţii de merit – unele din dorinţa de a le fi recunoscută munca la catedră şi în afara acesteia, altele din simpla dorinţă de a primi un procent de 25% la salariu, timp de 5 ani, pentru a-şi achita o parte din dări.
Conform năbădăioasei metodologii de acordare a acestei gradaţii, este evaluată activitatea cadrelor didactice pe ultimii 5 ani şcolari încheiaţi, respectiv 1 septembrie 2009 – 31 august 2014. Surprinzător este modul în care unele inspectorate şcolare, prin vocea celor mai buni şi mai ocoşi reprezentanţi ai cadrelor din teritoriu, au considerat de cuviinţă să detalieze punctajele fişelor de evaluare. Pentru a veni în ajutorul persoanelor mai puţin informate, grila de evaluare cuprinde 4 criterii ce însumează un total de 100 puncte, după cum urmează: activităţi complexe cu valoare instructiv-educativă (80p.), performanţe deosebite în inovarea didactică/managerială (10p.), participarea la proiecte (5p.) şi contribuţia la dezvoltarea instituţională (5p.). La fiecare dintre aceste criterii apar menţionate activităţile/ tipurile de activităţi/rezultatele obţinute etc., pentru care inspectoratele şcolare au detaliat punctajele.
O trecere în revistă a fişelor de evaluare pentru fiecare categorie de personal didactic şi didactic auxiliar, ne oferă imagini surprinzătoare. De pildă, participările cu lucrări ştiinţifice la conferinţe/simpozioane internaţionale sunt echivalate, într-un mod „supraevaluat” cu maxim… 0,25 p. (!) Poţi muri de râs, nu? Argumentul, extrem de logic, este unul simplu: „păi, câte cadre didactice participă la astfel de evenimente ştiinţifice?”. No comment! Oare mai este cazul să reamintim faptul că acest premiu (numit „gradaţie de merit”) se acordă pentru meritele deosebite obţinute în activitatea didactică, extraşcolară şi ştiinţifică, întrucât, pentru munca depusă la catedră, cadrele didactice primesc o leafă lunară? Nu ne mai rămâne decât să constatăm realitatea dură: „carte multă nu se cere/prost să fii… să ai putere!” Şi aşa… La ce şi cui mai foloseşte „cartea” în ziua de astăzi?
Activitatea doamnelor educatoare, în cadrul asociaţiilor profesionale ale cadrelor didactice la nivel local/judeţean/naţional/ internaţional, poate fi evaluată cu maxim 0,25 p. şi exemplele ar putea continua, fără a căuta prea mult printre criteriile detaliate. Probabil că pot fi compensate cu anumite concursuri gen Cocoşelul năzdrăvan, Motanul cocoşat, Periuţa buclucaşă etc. Sunt punctaţi mai bine învăţătorii, pentru organizarea de serbări şi expoziţii şcolare în scopul valorificării potenţialului creator /alte activităţi, fiind evaluaţi cu 0,60 p., în timp ce evaluarea celor care au elaborat îndrumătoare/ghiduri metodice, avizate de inspectoratul şcolar sau de MECS, după caz, manuale, cărţi de specialitate etc., fiind doar de maxim 0,25 puncte. Aceeaşi soartă o au şi evaluatorii de programe şcolare, respectiv de manuale.
Nici managerii unităţilor şcolare nu au scăpat de aceste ironii. Spre exemplu, pentru rezultate din organizarea de cercuri antreprenoriale şi tehnice, activităţi de microproducţie, întreţinere şi reparaţii cu elevii, aceştia pot obţine maxim 0,25 p., în timp ce la capitolul donaţii / sponsorizări din partea asociaţiilor, ONG-urilor, persoanelor fizice, au un punctaj de 7 p. Bag samă, criteriile de apreciere au intrat într-un ghiveci, în care decelează cu linguroiul un om al cifrelor, nu un om al literelor.
În astfel de condiţii, ca persoană din afara sistemului de învăţământ, este firesc să mă întreb: ce merită să realizezi cu adevărat la catedră şi în afara acesteia?
Va ajunge fiecare să „vâneze” acele activităţi bine punctate?
Te pregăteşti serios ca să reprezinţi instituţia şi disciplina de specialitate predată, la conferinţe/ sesiuni de comunicări ştiinţifice/simpozioane internaţionale, scrii lucrări de specialitate, sau organizezi o serbare cu clasa pregătitoare pe tema Vraja mării în … spatele gării???!
Parcă s-ar fi dat încă o dată startul într-o competiţie pentru mediocritate, pentru ca mai târziu să ne mirăm, în mod organizat, că nu putem depăşi această stare…
De Gradatu’