(urmare din numărul trecut)
2. Printre mijloacele de învăţământ, ce cuprind, favorizează transmiterea sau evaluarea cunoştinţelor, computerul şi auxiliarele sale pot suplini, practic, un volum mare de alte materiale. El poate oferi substitute funcţionale şi acţionale (machete, scheme), mijloace simbolico-raţionale, suporturi figurative şi grafice, suport audio-vizual, jocuri didactice, simulatoare didactice etc.
3. Din punctul de vedere al metodelor de învăţământ, pe lângă funcţia de auxiliar didactic, computerul mai oferă posibilitatea
– realizării de programe tip Power-Point care favorizează activizarea lecţiei;
– realizării de demonstraţii figurative şi audio-vizuale;
– realizării de exerciţii (eventual interactive) care amplifică feed-back-ul predării;
– prezentării de cazuri (de tipul procesului literar) supuse dezbaterii;
– activizării descoperirii şi problematizării didactice (anticipative şi transductive);
– realizarea unei instruiri programate (prin cuprinderea răspunsurilor în programul de predare asistată de calculator).
Avantajele, pe lângă concreteţea prezentării şi activarea continuă a atenţiei elevului, constau şi într-un feed-back extrem de rapid şi în posibilitatea verificării rapide a corectării erorilor însuşite (feed-back II)
B. Evaluarea randamentului şcolar poate fi şi ea simplificată şi clarificată prin intervenţia ciberneticii. Să amintim doar:
– multiplicarea subiectelor pentru teste, lucrări semestriale şi examene;
– insistenţa din ultima vreme pe verificarea prin mijloace computerizate, cu un plus de obiectivitate şi operativitate (evident, aceasta presupune o anumită structurare a itemilor, spre a putea fi exprimaţi în termenii unor variante tranşante, mai puţin adecvate obiectului Limba şi literatura română, dar unele aspecte ale limbii – corectitudinea unor cuvinte şi ortograme, probleme lexicale etc. – pot fi evaluate în acest mod; fiind mai apropiat de ludic şi de proba practică, acest tip de evaluare poate stârni interesul elevului);
– verificarea muncii individuale a elevului (compuneri funcţionale, literare, eseuri, studii de caz etc.) ar putea şi ar trebui şi ea făcută direct pe computer, măcar şi pentru faptul că, pe viitor, majoritatea comunicărilor în scris, oficiale sau nu, vor fi rezolvate prin intermediul computerului, dacă nu ar interveni problema fraudei (tentativa de a copia referate gata făcute) şi cea a ignorării unor componente ale exprimării în scris (ortografia, folosirea semnelor diacritice, evitarea standardizării exprimării).
Într-un viitor rapid predictibil, când examenele se vor da on-line, toate acestea vor fi de domeniul normalităţii. Putem doar să sperăm că, până atunci, farmecul noutăţii epuizându-se, elevii vor folosi mai judicios computerul, înţelegând mai ales că nici abuzul, nici frauda nu fac decât să-i invalideze pentru viaţă.
c. Proiectarea activităţilor instructiv-educative. Deocamdată, la polul profesorului, computerul îşi dovedeşte pe deplin utilitatea. Cu un minim de abilitate, el poate realiza planificări cu mult mai explicite şi într-un timp cu mult mai scurt decât a fost silit să o facă în secolele trecute. Pe deasupra, poate consulta într-o secundă ultimele recomandări metodo-logice de pe site-urile inspectoratului şi ministerului de profil, poate căuta explicaţii sau lămuriri pe portalurile pe care alţi colegi îşi expun problemele, se poate chiar inspira întru structurarea materiei din alte planificări.
Nu încape îndoială că toate aceste aspecte pozitive au o contra-faţă, sunt ceea ce se numeşte în popor „cu dus şi întors”. Standardizarea şi frauda nu sunt printre cele mai plăcute. Evitarea apariţiei computero-duliei la elevi este şi ea printre pericolele majore. Dar, cel mai important factor de regres este faptul că toate aceste şi multe alte intenţii extrem de avenite ale profesorilor sunt distruse de prea puţina preocupare a elementului politic, care face ca dotarea fiecărei clase să rămână tot la nivelul secolului al XIX-lea.
(urmare în numărul viitor)
Dr. Adriana POPOVICI
Colegiul Tehnic „Gh. Cartianu” Piatra Neamţ