Termeni recenţi
Procesul accelerat de îmbogăţire a lexicului românesc actual este mai mult decât evident. După 1990, societatea românească a cunoscut mutaţii rapide şi profunde, în bine sau în rău, iar lexicul s-a diversificat continuu, în pas cu noile realităţi.
Dacă, până la sfârşitul anului trecut, termenii de origine franceză constituiau cele mai numeroase împrumuturi, astăzi au pătruns masiv în limba română cuvinte englezeşti, unele dintre acestea necunoscute masei vorbitorilor, până în ultimele decenii: advertising, aftershave, agreement, airbag, all-inclusiv, babbysitter, background, banking, bodygoard, banner, brand, breaking (news), briefing, card, cash, casting, catering, cheesburger, consulting, cool, copyright, dealer, desktop, discount, e-mail, enterteinment, exchang, exit-poll, facebook, fashion, fast-food, feedback, fielling, fitness, for rent (sale), full-time, gadget, grill, hacker, hamburger, holding pad, iphonne, ipod, jacuzzi, job, ketschup, laptop, leasing, life, live, lobby, look, manager, market, modelling, office, off-shore, picnic, planning, prime-time, puzzle, rating, receiver, scouter, second-hend, sex-appeal, shipping, shouw, shopping, site, smartfonne, stand-by, talk-show, targuet, topless, trade-center, travel, trend, twiter, voucher, weekend, we buy, we sell, yesman, yoman, youtoube etc.
Au continuat sau au început să pătrundă în lexicul românesc actual cuvinte din limbile:
● franceză: acciză, acquis, amanet, butic, celeritate, cesiune, concesiune, comision, comodat, deja – vu, fezabil, fiabil, friabil, (a) implementa, interlop, loisir, malpraxis, mirobolant, populism, recesiune, rovignetă, scrutin etc.;
● germană: blender, kitsch, mủsli, tahograf, trailer etc.;
● italiană: bruschetta, capuccino, graffiti, fiasco, mafie, mozzarella, paparazzo, parmeggiano, pizza, spaghetti, verdura etc.;
● spaniolă: avocado, gaugho. macho, tortilla etc.;
● rusă: prestroika, glaznost etc,;
● turcă: başcan,chebap, shaorma etc.
Este de observat că unii termeni recenţi s-au adaptat sistemului fonetic al limbii române, în timp ce alţii au intrat în limba noastră păstrându-şi scrierea şi pronunţia din limbile de origine.
Gh. ŢIGĂU