„La vremuri noi, oameni noi…”
Într-o perioadă plină de provocări nemaiîntâlnite, abordarea formării continue trebuie regândită, programele de formare se impun a fi adaptate nevoilor din sistem. Care sunt aceste nevoi? Cadrele didactice îşi doresc deschidere şi comunicare, depăşind rigiditatea formalului. Dascălii au nevoie unii de ceilalţi, de confirmare, de validare, de împărtăşire a sentimentelor, a gândurilor şi a experienţei profesionale şi personale.
Educaţia nonformală cuprinde ansamblul activităţilor şi al acţiunilor care se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat, în mod organizat, dar în afara sistemului şcolar, constituindu-se ca „o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal” (Văideanu G., 1988).
Caracteristicile educaţiei nonformale sunt:
• Se desfăşoară în afara sistemului şcolar;
• Are un caracter opţional;
• Cursanţii joacă un rol activ în desfăşurarea activităţilor;
• Are conţinut diferit în funcţie de interesele celor care participă la activităţi;
• Pune accent pe valorificarea întregii experienţe de învăţare a cursanţilor;
• Îmbină utilul cu plăcutul;
• Stimulează imaginaţia şi creativitatea;
• Facilitează o solicitare diferenţiată a cursanţilor în funcţie de aptitudinile fiecăruia;
• Nu face obiectul unor evaluări sistematice şi riguroase;
• Rolul formatorului este mai discret, putând să exercite asupra cursanţilor o influenţă indirectă.
Expansiunea educaţiei nonformale a devenit o tendinţă generală a politicii educaţiei în vederea educaţiei permanente, ce se amplifică pe fondul accentuării „crizei mondiale a educaţiei”, credea Philip Coombs şi atrăgea atenţia asupra necesităţii revizuirii curriculumului, realizării echilibrului între dezvoltarea economică, cerinţele societăţii şi rezultatele sistemului de învăţământ.
Între educaţia formală şi nonformală se stabilesc relaţii de complementaritate sub raportul conţinutului, al formelor de organizare şi realizare. Dezvoltarea educaţiei nonformale poate oferi sugestii şi chiar soluţii pentru depăşirea „crizei şcolii”. În ultimii ani se pune accentul tot mai mult pe diversificarea activităţilor de educaţie nonformală.
Centrul Naţional de Formare Sindicală şi Profesională al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ deţine opt centre regionale şi 16 centre judeţene de formare autorizate, dintre care unul este în judeţul Neamţ.
F.S.L.I. şi S.L.I. Neamţ, având în Statut drept unul din obiective formarea profesională şi sindicală, au furnizat cursuri de formare în cadrul unor programe şi proiecte cu finanţare europeană, dar şi activităţi de formare acreditate de M. E., promovând calitatea şi profesionalismul în acest domeniu.
Un astfel de proiect este DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE DIALOG ŞI CONSULTARE TRIPARTITE ŞI BIPARTITE ÎN SECTORUL EDUCAŢIE având ca parteneri Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ [FSLI] – ROMANIA şi Skolenes Landsforbund [SL] – NORVEGIA, finanţat prin Granturile SEE şi Norvegiene 2014-2021, prin intermediul căruia s-a derulat şi încă se desfăşoară în întreaga ţară, programul de formare, Dialog social şi negociere colectivă-instrumente pentru dezvoltare sustenabilă în educaţie acreditat de M.E.C. (20 credite profesionale transferabile, conform O.M.E.C. nr. 4925/10.08.2020). Acesta urmăreşte formarea competenţelor de comunicare, negociere, mediere şi dialog social ale cadrelor didactice şi punerea lor în practică în contextul sistemului educaţional şi este structurat pe cinci module (Legislaţia Dialogului Social la nivel european şi naţional; Public Speaking; Negociere; Analiza de discurs; Practică).
Având ca scop consolidarea capacităţilor conexe, consolidarea Comisiilor paritare printr-un Dialog social eficient şi îmbunătăţirea conducerii şcolare colaborative, programul nostru de formare a venit în sprijinul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar – personal didactic de predare, lideri de sindicat, dar şi personal didactic cu funcţii de conducere.
Ne bucurăm că, şi în judeţul Neamţ, în perioada 17 mai 2021 – 17 iulie 2021, s-a derulat acest curs cu o grupă formată din 35 de cursanţi, având un impact pozitiv asupra acestora. Feedback-ul primit confirmă că nevoia de formare „altfel”, în manieră nonformală, este mare. Deşi a fost un program intens, solicitant, care a presupus responsabilitate, seriozitate, implicare, interactivitate, cursanţii au participat cu mult interes, menţionând că le va fi foarte util atât pe plan profesional, cât şi personal. S-a realizat valorificarea experienţei cursanţilor, s-a depăşit „zona de confort” a fiecăruia, deoarece, anumite teme au avut ca mijloc de realizare – filmul (care a ajutat la o mai bună însuşire a elementelor de Public Speaking, de negociere şi mediere), astfel, stimulând imaginaţia şi creativitatea, s-a îmbinat utilul cu plăcutul şi s-au legat prietenii. Având oportunitatea de a fi formator al acestei grupe, am reuşit împreună cu colegii mei, cursanţii, să trăim o experienţă profesională memorabilă şi să formăm o „echipă de aur”.
În ultimii ani, Sindicatul din Învăţământ Neamţ a oferit şi alte programe de formare sindicală ca: Dialog social şi leadership (2016), Comunicare eficientă în managementul sindical (2019), dar şi activităţi sindicale şi schimburi de bune practici precum au fost cele desfăşurate cu partenerii Consiliului Raional al Sindicatelor din Învăţământ Hânceşti, Republica Moldova (2019).
Un alt program naţional de formare al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ este LECŢIA ÎN ONLINE. Dacă într-o primă etapă a învăţării online a fost nevoie de dobândirea unor competenţe digitale pentru a transmite lecţia, nevoile cadrelor didactice s-au rafinat de-a lungul anului şcolar 2020-2021. Pe lângă utilizarea eficientă a aplicaţiilor cu funcţionalităţi noi, a apărut nevoia asigurării unui minim nivel de calitate a lecţiilor realizate în online, reflectat în regândirea conţinutului din punct de vedere didactic, cât şi din prisma gestionării emoţiilor în mediul online.
Acest program de formare răspunde explicit nevoilor de actualitate ale cadrele didactice:
• implementarea unei lecţii de calitate;
• dezvoltarea inteligenţei emoţionale atât a elevilor, cât şi a dascălilor acestora;
• încurajarea interacţiunii între elevi în cadrul lecţiei în online;
• amplificarea capacităţilor profesorilor de a face faţă solicitărilor predării online – prin folosirea aplicaţiilor digitale, a instrumentelor pentru predarea şi administrarea lecţiilor în mediul online, platformelor digitale interactive sau a platformelor de învăţare bazate pe joc şi tehnologie educaţională.
Lecţia în online este un program educaţional destinat profesorilor, bazat pe exerciţii practice, interactivitate şi sprijin constant în scopul:
• dobândirii rapide de competenţe digitale cu aplicabilitate imediată;
• proiectării lecţiilor online ţinând cont de cercul calităţii;
• gestionării emoţiilor în clasa online.
Pe lângă cele 20 credite profesionale transferabile pe care le primeşte fiecare absolvent al programului, cursanţii beneficiază de o experienţă memorabilă de formare în manieră nonformală, de experienţa de facilitare pe baza metodei edutainment – facilitare prin joc, umor şi interacţiune, de descoperirea realizării interacţiunii de calitate în mediul online. Aceştia au acces la un schimb real de bune practici între profesionişti din domeniul formării adulţilor şi pot beneficia de spaţiu de testare a unor metode de predare şi aplicaţii digitale de ultimă generaţie.
De asemenea, ne bucurăm de interesul şi participarea cadrelor didactice din judeţul Neamţ şi la acest program de formare.
Abordând asfel formarea continuă a cadrelor didactice, trecem împreună prin experienţa lecţiei adaptării la vremurile noi…
Prof. Ramona-Mihaela ROŞU