■ 1. 11. 1823 – n. Lascăr Catargiu, la Dobreni, Ţinutul Neamţ (d. 30. 03. 1899, Bucureşti), om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii. Prim-ministru (patru mandate) şi ministru de Interne (cinci mandate). Primii ani de şcoală, în pensioane particulare. Locţiitor de ispravnic la Huşi (1843-1844) şi prefect (pârcălab) de Neamţ. Ion Luca Caragiale îl cosidera „român neaoş, fără declamaţii teatrale, fără apucături zănatece, dinastic până la târâre, patriot cuminte şi dezinteresat până la a refuza un scaun de domnie, cunoscând profund ţara şi lumea ei”.
■ 1/1860 – n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ), memorialist, După Şcoala Domnească, frecventată în oraşul natal, a urmat Gimnaziul Clasic. Din motive materiale, nu a urmat cursuri superioare; a susţinut examene de specializare la Facultatea de Drept din Iaşi. Avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918), timp în care s-a terminat Bulevardul „Emil Costinescu”, s-au reparat unele străzi, s-au construit trotuare şi uzina de apă. I-a cunoscut pe I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Morţun, ş. a. A făcut parte din redacţia revistei „Apostolul”. Scrieri: „George Panu la Durău”; „Amintiri. Din trecutul Oraşului Piatra-Neamţ”.
■ 2/1964 – n. Mihai Gicoveanu, la Căciuleşti, Neamţ, profesor, publicist. A absolvit Liceul „Calistrat-Hogaş”, Piatra-Neamţ, Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii din Iaşi (1988). Membru fondator al revistelor: „Anotimpuri”, „Anuar” (Grupul Şcolar de Chimie, Piatra-Neamţ), „Însemnări nemţene”, „Noi”, Anuarul Şcolii Vorona-Nouă, „Crăiţe”; „Flori de tei”. Membru fondator al Societăţilor „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ şi „Raluca Iuraşcu”, Vorona. Colaborări cu peste 200 de articole în presa nemţeană, semnează: „Monografia Şcolii Vorona-Nouă”; „Monografia Liceului de Chimie din Piatra-Neamţ”.
■ 3/1939 – n. Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Neamţ (d. 29.06.2022, Piatra-Neamţ), profesor, eseist, a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Cariera didactică: învăţător, institutor şi profesor gradul I (Piatra Şoimului, Piatra-Neamţ). Director al Casei de Cultură, Piatra-Neamţ, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă Neamţ. Colaborări: „Albina”, „Antiteze”, „Asachi”, „Apostolul”, „Conta” ş. a. Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”; în redacţiile: „Apostolul”, „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Cărţi: „Revista «Apostolul». Bibliografie”; „Revista «Asachi». Bibliografie”; „Contemporan cu ei”, eseurile monografice: „Lucian Strochi”; „Cristian Livescu”; „Costache Andone” (colab.); „Constantin Munteanu”; „Petrodava 2000” (colab.); „A. Î. Nţ., Un secol de existenţă” (coord.), „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ”; „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”; „Împătimit de lectură. Cărţi şi autori” vol.1-VI (2002-2022).
■ 7/1881 – n. Adolphe Ad. Chevallier, Barnar, Broşteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se specializează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat în Piatra-Neamţ, între Liceul „Peru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). A rămas de la el o colecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice, despre tradiţiile de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti, ca fotograf al Curţii Regale, apoi, la începutul anului 1950, va pleca la Lausanne, regretând „frumosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii… Bistriţa pe care n-o s-o revăz”.
■ 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti (1969), redactor la „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar şi director (1997-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ. Colaborări: „Apostolul”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”; a editat, împreună cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, „Acţiunea”. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare” (colab.); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»”; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu”; „Sub trei regi şi trei dictaturi”; „Cozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, pârtie, schit şi telegondolă”; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal” ş. a.
■ 11/1934 – n. Constantin Prangati, la Oprişeşti, Comuna Burdusaci, azi, Răchitoasa, Bacău. Licenţiat al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii din Iaşi (1965). Profesor la Liceul din Adjud şi la Liceul „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ (1968-1998). Peste o mie de articole, recenzii, studii în ziare şi reviste din Neamţ şi din ţară: „Academica”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Magazin istoric”, „Memoria antiquitatis” „Literatorul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Revista de filozofie”, „Revista de pedagogie”, „Viitorul social”. Cărţi: „Liceul «Calistrat Hogaş»”, monografie, „Dicţionarul oamenilor de seamă din Judeţul Neamţ”, „Din istoria învăţământului matematic din Judeţul Neamţ”, „Oameni politici şi de stat din Judeţul Neamţ”, „G. T. Kirileanu. Însemnări zilnice”, „Nicu Albu şi gândirea economică a epocii (1853-1908)”.
■ 14/1844 – n. Constantin D. Stahi, la Dobreni, Neamţ (d. 18. 06. 1920, Iaşi). A absolvit Seminarul de la Socola, Şcoala de Arte Frumoase, ambele din Iaşi, Facultatea de Belle Arte, München (1878). A participat la expoziţii în Germania. Profesor de gravură la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. A participat la zugrăvirea bisericii din Negreşti, Neamţ. Expoziţii naţionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucureşti). În expoziţia românească itinerantă (1929, Olanda). Numeroase distincţii. Prima mare retrospectivă itinerantă la Iaşi (iunie-iulie 1971) şi Piatra-Neamţ. Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ deţine câteva „naturi statice” semnate de el.
■ 15/1845 – n. Vasile Conta, la Ghindăoani, Neamţ (d. 21. 04. 1882, Bucureşti), filosof, a frecventat Şcoala Domnească din Târgu-Neamţ (1853), Gimnaziul Central din Iaşi; primeşte o bursă şi face studii comerciale în Belgia (1869-1871). În 1972, a obţinut diplomă în drept şi va preda la Universitatea din Iaşi. Devine membru al „Junimii” (1873) şi va publica, în „Convorbiri literare” scrieri filosofice: „Teoria fatalismului”, „Originea speciilor”, „Teoria ondulaţiei universale”, „Încercări de metafizică” şi versuri. Lucrări apărute postum: „Bazele metafizicii”, „Întâiele principii care alcătuiesc lumea”. Volume: „Opere complete”, 1914; „Opere filosofice”, 1922; 1967; „Opere filosofice alese”, 1975.
■ 18/1864 – n. Panait Muşoiu, la Roman (d. 1944, Bucureşti), publicist, a urmat cursurile primare şi gimnaziale în oraşul natal, unde va fi şi funcţionar la Primărie. Autodidact, din tinereţe intră în mişcarea socialistă, căreia îi va fi fidel toată viaţa. Activează la ziarul „Lupta” al lui G. Panu. Împreună cu Raicu Ionescu-Rion şi Eugen Vaian, organizează un cerc de studii sociale (1885). Cu G. Ibrăileanu şi Eugen Vaian, scoate revista bilunară „Şcoala nouă”. Scrieri: „Făţarnicii”; „Teoria valorii” (Karl Marx). Traduceri: „Determinismul social”; „Manifestul P. C”, de Karl Marx, „Ceva despre socialismul belgian”, „Despre mişcarea socialistă”. Alte traduceri din latină, greacă, italiană, franceză, germană şi rusă.
■ 18/1943 – n. Francisca Ricinski (Marienfield), la Tupilaţi, Neamţ, poetă, prozatoare, publicistă, studii liceale la Roman, filologice, la Iaşi şi Bucureşti. Debut cu poezie, în „Gazeta literară” (1963). S-a mutat la Bucureşti, unde frecventează cenaclurile literare; publicistă la Constanţa. A debutat cu „Călătorie prin copilărie” (1977). I se joacă o piesă pentru copii la Iaşi şi scrie câteva scenarii pentru filme de animaţie. Se căsătoreşte şi se stabileşte în Germania de Vest, unde a lucrat în administraţia Bundestag-ului, la Bonn (1985-1996), apoi ca ziaristă, redactor la „Dichtungsring”, în care a publicat poezie română. Este membră a U. S. din Germania. Împreună cu Thomas Krämer, a publicat la Editura Dionysos, Kastellaun, antologia „Înger tocit”, care conţine creaţii ale poeţilor din Neamţ (2003). Alte cărţi: „Surprizele jocului”, „Trenul fără roţi/Zug ohne Räder”.
■ 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09. 1990, Bucureşti), poet, a absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, Consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Participă şi citeşte poezie la Cenaclul „Numele poetului”, al revistei „Luceafărul”. Colaborări: „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna” ş. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură, a debutat la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982), Stabilit la Piatra-Neamţ în 1989, este prezent cu expoziţii personale şi de grup, la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”, „Galeria Top Art”, Galeriile „Vert”, „T. T.”, Bienala „Lascăr Vorel”; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de design Moscova ş. a. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (1987) şi al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2004). Colaborarator al revistei „Apostolul”. Premiul Ziarului „Ceahlăul” (1992), Premiul UAP, filiala Neamţ – „Artistul anului” (2018).
■ 28. 11. 1972 – n. Valentin Andrei, la Săvineşti, Neamţ, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret”. Din 1998, lucrează, la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, timp în care a participat la organizarea multor manifestări artistice: Festivalul Internaţional „Vacanţe Muzicale” la Piatra-Neamţ, Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul,” Concursul literar „Sadoveniana”. Debut cu articole şi cronici sportive, fiind nominalizat la prima ediţie a Galei Premiilor „Ioan Chirilă” (2002). A făcut parte din prima echipă a redacţiei Radio „Terra” (1992-1995). Este autor al volumului „Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” (2011); „Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ” (coautor – 2022). Colaborări: „Apostolul”, „Asachi”; „Antiteze”; Radio România Cultural; TVR. Cultural ş. a.
■ 30/1860 – n. Vasile Morţun, la Roman (d. 3. 08. 1919, Bahna, Roman). Absolvent al Şcolii Nr. l din Roman, al Institutul Academic Iaşi, al Facultăţii de Litere, Sorbona. Membru fondator al cercului socialist şi al revistei „Dacia viitoare” (Paris), continuată la Bruxelles. Revenit în ţară (1884), membru în comitetul de redacţie al revistei „Drepturile omului”. La Iaşi, conduce Revista „Contemporanul”; împreună cu I, Nădejde, scoate „Critica socială” şi „Revista socială”. A înfiinţat gazeta „Muncitorul”, organ al mişcării socialiste. Deputat de Roman. Intră în Partidul Liberal (1899), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1902), Ministru de Interne (1914-1916). Traduce şi localizează câteva lucrări din limba franceză. Autor de poeme în proză, piese de teatru („Ştefan Hudici”, „Zulnia Hâncu”). A îngrijit vol. „Versuri şi proză”, de Mihai Eminescu (1890).
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).