Miercuri, 2 aprilie 2025, s-a desfăşurat Seminarul Internaţional de Medicină şi Teologie cu tema Incertitudine, riscul medical şi moral, speranţa omului pentru sănătate, fundamentată pe mesajul scripturistic: „Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus.” (Luca XXIV, 49).
Manifestarea ştiinţifică a fost organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Asociaţia Medicilor Bistriţa-Năsăud, Centrul de Bioetică a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Societatea Română de Bioetică, Societatea Română de Istorie a Medicinei şi Societatea Naţională de Inginerie Medicală şi Tehnologie Biologică.
Ajunse la ediţia a 24-a, lucrările seminarului s-au desfăşurat online, pe site-ul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, prin intermediul platformei Zoom meetings, cu participarea Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Preasfinţitului Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi Episcop ales al Episcopiei Sălajului, a preşedintelui Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop şi a zeci de cadre universitare, clerici, medici, psihologi, doctoranzi, cercetători, studenţi şi public divers.
După rugăciunea de binecuvântare a IPS Părinte Mitropolit Andrei, acesta a ţinut un cuvânt de învăţătură şi i-a felicitat pe cei implicaţi în organizarea evenimentului în frunte cu distinsul prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta care a iniţiat şi coordonat lucrările seminarului.
Academician Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a subliniat relevanţa şi actualitatea seminarului, considerându-l un eveniment semnificativ pentru dezbaterile contemporane din societatea noastră. În cadrul intervenţiei sale, pornind de la faptul că anul acesta Patriarhia Română împlineşte 100 de ani de la înfiinţare, a vorbit despre contextul istoric care a dus la înfăptuirea acestui deziderat în anul 1925, evidenţiind importanţa actului în consolidarea identităţii naţionale.
În prima parte, participanţii au dezbătut probleme centrate pe tema Speranţa omului pentru sănătatea sufletului şi trupului. Dintre aceştia, Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul a susţinut un referat pe tema „«Raţionalitatea» speranţei în lucrarea de tămăduire spirituală”, iar prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae a prezentat o lucrare despre „Riscul medical şi moral al conflictelor armate.” Alte subiecte precum: Când trupul îmbolnăveşte sufletul; Orizont şi limite ale cunoaşterii în ştiinţă şi în credinţă; Incertitudinea sfârşitului şi sfârşitul certitudinii. Cazul decesului transplantologic etc., au generat dezbateri şi analize în rândul participanţilor.
Lucrările seminarului au continuat pe şase secţiuni, cu teme de actualitate, extrem de interesante şi provocatoare la meditaţie: Implicaţiile bioetice în deciziile medicale (Simulacre şi realităţi în era IA; Orfanele medicinei? Aspecte etice în tratarea şi cercetarea bolilor rare; Actualităţi în expertizarea medico-legală a bolilor terminale: prezentare de cazuri şi discuţie bibliografică; etc.), Psihologie şi Sociologie (Valoarea sanogenă a copiingului religios; Sclavia likurilor; Cateheza şi predica, ancore în vremuri incerte; etc.), Terapia medico-spirituală (Inteligenţa artificială în cercetarea academică. Aspecte etice; Durerea sufletească şi tămăduirea ei în autobiografiile spirituale din spaţiul Ortodox; Bolile sufletului şi trupului în lumina teologiei creştine; etc.), Decizii bioetice în practica medicală (Binefacerea ca principiu etic în medicină: Între grijă şi non-vătămare; Poate fi utilizarea inteligenţei artificiale în practica medicală generatoare de malpraxis?; Principii etice profesionale în activitatea de cercetare medico-legală; etc.), Anul omagial şi comemorativ al Patriarhiei Ortodoxe Române (Biserica Ortodoxă Română din Transilvania şi înfiinţarea Patriarhiei Române: la 100 de ani; Contextul bisericesc interortodox în anul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie; Episcopul Nicolae Ivan şi învăţământul teologic clujean – începuturile Academiei teologice; Părintele Iustin Pârvu – cunoscător lăuntric al sufletelor şi apărător al valorilor creştine; etc.) şi Artă sacră (Chipurile veşniciei creştine transpuse în artele vizuale; Figura umană între portret şi portretizare; Sfântul Ierarh Luca al Crimeii – noul Doctor Fără de Arginţi în reprezentări iconografice; etc.).
Având în vedere faptul că, luna aceasta, Biserica Ortodoxă Română va aniversa 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei (25 aprilie 1885) şi 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie (4 februarie 1925), secţiunea a cincea a seminarului a răspuns declarării anului 2025, Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea. În vederea unei cât mai bune organizări a acestei sesiuni, domnul prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta a colaborat cu părintele prof. univ. dr. Ioan-Vasile Leb.
Medicalizarea riscului induce în eroare societatea contemporană cu privire la adevăratul scop al vieţii şi la capacităţile medicinei de a oferi sănătate şi viaţă veşnică. Medicina preventivă pune la dispoziţie nenumărate strategii de medicalizare a riscului, de a trata riscul unei posibile boli şi a morţii ca pe o problemă medicală care necesită soluţii medicale. Produsele farmaceutice au devenit o forţă puternică în cultura modernă fiind consumate pentru a uşura suferinţa umană, pentru a modifica vulnerabilităţi şi pentru a reduce riscul de evenimente morbide în viitor. Biserica nu a argumentat dacă medicamentele sunt intrinsec rele, ci a considerat că reprezintă o problemă atunci când un bun adevărat este transformat într-un idol. Idolatria nu numai că pune în pericol relaţia omului cu Dumnezeu, ci dereglează şi relaţiile interumane. Se ajunge, astfel, la obsesia pentru obţinerea unei bune stări de sănătate şi în acelaşi timp frica de o eventuală îmbolnăvire, fără a exista vreun temei obiectiv în acest sens. „Numai Dumnezeu este binele nostru suprem şi singura speranţă sigură în faţa morţii. Grija lui Dumnezeu vizează viaţa veşnică mai degrabă decât extinderea vieţii temporale. (…) Grija lui Dumnezeu «nu se concentrează atât pe a ne păstra împotriva morţii şi a tuturor înfăţişărilor ei, ci pe a ne muta de la moarte la viaţă»”, a concluzionat domnul profesor universitar doctor Mircea Gelu Buta.
Lucrările prezentate vor fi publicate în volumul de specialitate Medicii şi Biserica, ediţia a 24-a, pe parcursul acestui an.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA