Etnografa Varvara Buzilă, laureata Premiului Europa Nostra 2025, „Campionii Patrimoniului”, singura premiantă din Republica Moldova, susţine că dedică această distincţie tinerei generaţii. În cadrul emisiunii „Maluri de Prut” de la Radio Chişinău ea mai afirmă că includerea elementelor de artă tradiţională în patrimoniul UNESCO – dosarele depuse de Republica Moldova împreună cu România – reprezintă, de fapt, recunoaşterea internaţională a unităţii culturale a celor două state.
A dedicat peste 45 de ani protejării patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova, a cercetat peste 850 de localităţi din Moldova, România şi Ucraina, publicând nouă monografii, peste 75 de articole ştiinţifice şi sute de texte pentru publicul larg, a contribuit la legi fundamentale şi a coordonat dosarele UNESCO ale Moldovei, din care patru au fost înscrise pe listele patrimoniului imaterial, a format generaţii de tineri cercetători, a revigorat meşteşugurile feminine tradiţionale. Acestea sunt realizările recunoscute ale Varvarei Buzilă, de către Uniunea Europeană, pentru acordarea celei mai înalte distincţii în domeniul protejării şi promovării patrimoniului cultural, Premiul Europa Nostra.
Etnografa Varvara Buzilă, cercetător în cadrul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, spune că dedică tinerei generaţii acest premiu decernat în cadrul unei gale solemne organizate recent la Bruxelles: Este un premiu pe care îl datorăm tuturor celor care fac ceva în domeniul patrimoniului cultural: celor care îl cercetează, care îl muzeifică, care îl conservă, promovează, dar întâi de toate celor care l-au creat, apărat şi ni l-au lăsat drept moştenire. Îl dedic generaţiilor viitoare, pentru că, de dragul lor, se fac toate aceste lucruri.
Varvara Buzilă, este singura laureată din Republica Moldova a acestui prestigios premiu, fiind selectată dintre 251 de candidaturi provenind din 41 de state europene.
În dialogul nostru, etnografa a subliniat importanţa colaborării cu România şi recunoaşterii internaţionale a unei singure culturi pe ambele maluri ale Prutului: Toate relaţiile între România şi Rep. Moldova, din ultimele decenii sunt favorabile cunoaşterii şi protejării patrimoniului. Noi, cei care am trecut prin fel de fel de regimuri, cărora ni s-a interzis această activitate de punere în valoare a patrimoniului naţional, în cele din urmă avem o etapă favorabilă pentru a soluţiona şi recupera ce nu am putut face cu mai multe decenii în urmă. Cred că am reuşit să ieşim pe plan mondial tocmai datorită acestor colaborări cu colegii şi partenerii din România. Dar şi pentru că suntem acelaşi popor şi avem aceeaşi cultură.
Republica Moldova a depus, împreună cu România, şi a obţinut înscrierea în Patrimoniul Imaterial UNESCO a următoarelor teme de cercetare: Colindatul în ceată bărbătească, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţelor, Practici culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul), Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală.
Pe rol este al cincilea dosar comun Cobza, cunoştinţe, tehnici şi muzici tradiţionale, înaintat anul trecut către Comisia de specialitate UNESCO.
Totodată, Republica Moldova, împreună cu România şi Ucraina, au iniţiat un demers trilateral pentru a include complexul cultural Cucuteni-Trypillia pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Ina GUŢU, jurnalistă Radio România Chişinău
Varvara Buzilă, etnografă şi doctor în filologie (specialitatea folclor), s-a născut în 1955 în satul Trebujeni, Orhei. Activează din 1983 la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, unde este în prezent cercetător ştiinţific coordonator. A contribuit la elaborarea legislaţiei privind patrimoniul cultural şi a reprezentat R. Moldova în importante dosare UNESCO, precum colindatul, mărţişorul, scoarţa şi cămaşa cu altiţă. Este autoarea a peste 150 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare şi a mai multor volume de referinţă în domeniu: Pâinea. Aliment şi simbol. Experienţa sacrului. Chişinău, 1999, Bucureşti, 2019. Costumul popular din Republica Moldova. Ghid practic. Chişinău, 2011, Covoare basarabene din patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală / Bessarabian carpets National Museum of Ethnography and Natural History. Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2013, Arta tradiţională din Republica Moldova. Chişinău: Cartier, 2018. (Red.)
