■ 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26.09.2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Elementare de Băieţi Nr. 1, cele liceale la Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, ambele din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Cariera didactică: Şcoala din Zbereşti, Costişa, Neamţ şi Şcoala Nr. 1, Piatra-Neamţ. Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
■ 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (d. 5.12.2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei „Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
■ 2/1952 – n. Vladimir Tescanu (pseud. lui Viorel Buruiană), la Tescani, Bacău (tatăl din Dobreni, Neamţ), profesor de limba franceză la Piatra-Neamţ; scriitor, traducător, editor. După absolvirea Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1975). A debutat cu proza scurtă „Secţia”, în Revista „Ateneu” (1985), iar editorial, cu romanul „Palimpsest” (1988), urmat de „Negru şi roz” (1997). A tradus din F. Scott Fitzgerald („Dincoace de Paradis” / „This Side of Paradise”, 1995), din William Blake, Aldous Huxley, William Styron ş. a. Este membru al ASPRO şi al S. S. din Neamţ.
■ 23 aprilie 1949 – n. Gheorghe Dumitroaia (d. 6.04.2016), eminent istoric, arheolog, cercetător şi muzeograf, directorul Complexului Muzeal al judeţului Neamţ. După absolvirea Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, îşi ia doctoratul în istorie, la Institutul Român de Tracologie. În anul 1994 a creat Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni şi, pe 24 iunie 2005 a inaugurat un muzeu unic la nivel naţional – Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni –, cu cea mai bogată colecţie de artă neo-eneolitică din sud-estul Europei şi de artă cucuteniană (decorativă şi figurativă) din întreaga lume. Lucrări de specialitate, în publicaţiile Muzeului şi în alte publicaţii ştiinţifice din ţară şi străinătate.
■ 5/1882 – n. Maria S. Pallade, la Roman (d. 1957, Bucureşti), scriitoare, profesoară de lucru în învăţământul secundar. A debutat în adolescenţă. Scrieri: „Din lanuri vii”, 1926; „Din umbra vieţii”, 1927; „Numerus Clausus”, 1927; „Lucia”, 1933; „Pe malul mării”, 1938; „Suzana”, 1939 ş. a.
■ 5/1940 – n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neamţ, memorialist, licenţiat al Facultăţilor de Teologie (Bucureşti, 1968) şi de Filologie (Iaşi, 1995). Hirotonit preot (24.06.1969), pe seama Parohiei Văleni, Piatra-Neamţ, transferat la Parohia Vânători, Piatra-Neamţ (1.08.1981). A colaborat şi a făcut parte din consiliul de redacţie al revistei „Credinţa neamului”, Neamţ (1990-2008). Coordonator, director şi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neamţ (1996). Cărţi: „Petru Pogonat. Meditaţiunile unui călugăr surghiunit”, „Profeţie mincinoasă. Lamentaţie la un zid al plângerii în construcţie” şi „Biblia pe înţeles”.
■ 6/1912, d. Leon Scully, la Iaşi (n. 1853, Piatra-Neamţ), studii liceale, Facultatea de Medicină din Montpellier si Facultatea de Medicină din Paris. Doctor în medicină (1879), se întoarce la Iaşi, profesor de anatomie si histologie la nou înfiinţata Facultate de Medicină, susţinând cursul inaugural de anatomie în ziua de 1/13 decembrie 1879. A fost primul decan al Facultăţii de Medicină. Se formează ca chirurg în clinica profesorului Ludovic Russ senior şi este numit profesor de chirurgie (1881), înfiinţând a doua clinică de chirurgie, unde abordează chirurgia abdominală şi toraco-pulmonară, dar şi neurochirurgia, fiind precursorul acestei specialităţi. A introdus asepsia şi antisepsia precum şi radiologia la Spitalul „Sfântul Spiridon”.
■ 7/1953 – n. Daniel Corbu, la Târgu-Neamţ, scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorială „Ion Creangă” Iaşi, absolvent al Liceului din Roznov şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti. A fost instructor la Casa de Cultură din Târgu-Neamţ. A iniţiat şi organizat Colocviile Naţionale de Poezie de la Neamţ. A fondat Casa de Editură „Panteon” (1993), revista omonimă şi Academia de Poezie din Vânători-Neamţ, Revista „Feed Back”. Membru al U. S. Volume: „Naştere vinovată”; „Intrarea în scenă”; „Preludiu pentru trompetă şi patru pereţi”; „Documentele haosului”; „Spre fericitul nicăieri”; „Cântece de amăgit întunericul”; „Manualul bunului singuratic”; „Intimitatea publică a poeziei”, „Postmodernismul pe înţelesul tuturor”, „Evanghelia după Corbu şi alte poeme”, „Neoavangarda românească”, „Urmele lui Dumnezeu şi alte povestiri”, „ Viaţa de fiecare zi la Iaşi, pe vremea lui Daniel Corbu, povestită de el însuşi” ş. a.
■ 8/2008 – d. Dan Cepoi, la Piatra-Neamţ, pictor (n. 21 iunie 1949, Târgu-Neamţ).
■ 10/1912 – n. Ilie Cleopa (din botez, Constantin), la Suliţa, Botoşani (d. 5.12.1998, Mănăstirea Sihăstria, Neamţ), arhimandrit. Călugărit în 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Lucrări: „Despre credinţa ortodoxă”; „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”; „Predici la Duminicile de peste an”; „Despre vise şi vedenii”; „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”, predici şi scrieri diverse.
■ 11/1962 – n. Dumitriţa Vasilca (pseud. Diana), la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie, din Iaşi (1985). Profesoară în Judeţul Harghita (1985-1989), expert metodist şi director al C.C.D. Neamţ (1991-2000), colaborator la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj, Filiala Piatra-Neamţ (1998-2008), profesor, director-adjunct la Colegiul Tehnic (2010-2011) şi la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (2011-2012), la Liceul de Arte „Victor Brauner”, referent literar la T. T. (1989-1991), formator, mentor, metodist (din 2007). Fondator al Editurii „Alfa” a C.C.D. Neamţ (1996), co-fondator al revistei „Apostolul” (1999). Debut cu versuri în „Ateneu” (1991), editorial cu „Aproape amintiri” (1997), urmat de „Ducatul inocenţei” (2003). Colaborări la: „Ceahlăul”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”.
■ 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila, profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşul natal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj (1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. În prezent, este stabilită în Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţională ARIPA. Este membru U.A.P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Expoziţii personale (1978-2006) în ţară (Piatra-Neamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate (1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olanda, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania, Suedia.
■ 21/1882 – d. Vasile Conta, la Bucureşti şi înhumat la Iaşi, (n. 15.11.1845, Ghindăoani, v. fişa lunii noiembrie).
■ 22.04.1943 – n. Utta-Siegrid Kőnig, la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…” – secvenţe şi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendare fără file, rondeluri”.
■ 22/1850 – n. Veronica Micle, la Năsăud cu numele Ana (d. 3.08.1889, Mănăstirea Văratic, Neamţ), poetă. A venit cu mama sa şi cu fratele Radu (d. 1850), la Târgu-Neamţ, unde va locui până în 1852, când se vor muta la Iaşi. La absolvirea Şcolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen făcea parte profesorul universitar (mai târziu, rector al Universităţii din Iaşi) Ştefan Micle, în vârstă de 43 de ani, cu care se va căsători şi vor avea două fete. În 1872, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu la Viena. În timpul Războiului pentru Independenţă, a fost soră de caritate. Debut cu două schiţe (în „Noul curier român”, 1972). În 1887, se mută la Bucureşti, unde încearcă să-l sprijine moral pe Eminescu. Şi tot în 1887, apare volumul „Poezii”. Publică la: „Columna lui Traian” „Convorbiri Literare”, „Curierul Olteniei”, „Familia”, „Liberalul”, „Literatorul”, „Revista nouă”, „Revista literară”, „Universul literar” ş. a.
■ 24/1946 – n. Dan Mironescu, la Bozieni, Neamţ, regizor. A absolvit Liceul „Roman-Vodă” din Roman, Institutul Politehnic, (1969), I. A. T. C. (1974) ambele din Bucureşti. A fost regizor secund şi realizator de film utilitar la Studioul Bucureşti, apoi, din 1985, la Studioul „Alexandru Sahia”, unde a realizat numeroase filme documentare („Ritmurile vieţii”, „În căutarea vieţii”, „Şcoala românească de virusologie”, „La Nord de Sarmisegetuza” ş. a). Filme de ficţiune: „Jachetele galbene”, „Eroii nu au vârstă / Fata din Str. Florilor”, serial tv., „Dragoste şi apă caldă” ş. a.
■ 26/1943 n. Viorel Tudose în comuna Gârcina (d. 24.04.2013, Iaşi), gazetar. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” şi Facultăţii de filologie a Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi. Redactor la secţia culturală a ziarului „Ceahlăul”, apoi, mai mulţi ani, a fost secretar de redacţie, „făcător de ziare”, cum îi plăcea lui să-şi spună. După 1989 a condus ziarul „Ceahlăul”, în calitate de redactor şef, apoi de director general. A scos, în decembrie 1989, prima ediţie a cotidianului, una dintre puţinele din ţară, într-un moment incert şi periculos. A făcut ziaristică de calitate, făcând cele mai mici compromisuri timpului, dar a şi crescut ziarişti tineri, după 1989, ajutându-i să-şi ia zborul prin propriile lor aripi. Viorel Tudose a fost, cu siguranţă, cel mai profesionist gazetar pe care l-a dat Neamţul ultimelor decenii. A fost, deopotrivă, un sensibil poet – dar un poet ucis, ca mulţi alţii, de gazetărie – care a paginat în premieră „şcoala de poezie nemţeană”, cei mai mulţi dintre scriitorii de azi ai locului debutând în literatură graţie (şi) lui Viorel Tudose. (m.z.)
■ 28/1936 – n. Dumitru D. Cojoc, la Piatra-Neamţ, profesor universitar inginer, doctor (1981). După cursul primar şi Liceul „Petru Rareş” în localitatea natală, a absolvit Facultatea de Electrotehnică de la Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1960), apoi a urcat toate treptele învăţământului universitar. Autor a 12 cărţi şi cursuri („Receptoare de radiolocaţie”, „Receptoare de frecvenţă înaltă”, „Dispozitive electronice” ş. a.). Distins cu „Meritul Ştiinţific”.
■ 29/1965 – n. Lucian Tudorache, la Independenţa, Galaţi, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iaşi. Membru U.A.P. Expoziţii personale (2000-2008): Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ; colective (1990-2008): Bucureşti, Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ; internaţionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucrări monumentale: „Germinaţie” II, Pârâul Rece; „Germinaţie”, Slănic Moldova; „Compoziţie”, Hârlău; „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Piscul Galaţi; „Zburătăciune” I, „Victor Brauner”, „Mihai Eminescu”, Piatra-Neamţ; „Mihail Kogălniceanu”, Târgu-Neamţ; „Duhul apelor”, „Zburătăciune” II, Cucuteni Iaşi; „Galaţi; Compoziţie”, Muzeul de Artă Vâlcea; „Medievală”, Piaţa Morii, Bistriţa. Premii: Bienala „Lascăr Vorel”. Bursă UNESCO la Centrul European din Veneţia (2004).
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare şi actualizare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).