● Interviu cu doamna învăţătoare Iulia IUTIŞ – Gimnaziul Todireşti, Republica Moldova
…sunt învăţătoare în IP Gimnaziul Todireşti, din raionul Ungheni. Am învăţat la şcoala din sat şi, încă de mică, am admirat mult dedicaţia profesorilor care m-au educat. Dorind să continui pe acest drum, am ales să studiez pedagogia. În 2010, am absolvit Colegiul Pedagogic „Alexandru cel Bun” din Călăraşi. Dorind să mă dezvolt profesional, am continuat studiile la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, unde, în 2015, am obţinut diploma de licenţă în Pedagogie în învăţământul primar. De la începutul carierei didactice şi până la momentul actual, îmi doresc şi mă străduiesc să fiu o învăţătoare aproape de elevi, să îi încurajez să înveţe cu încredere şi responsabilitate.
– Cum aţi descrie, în câteva cuvinte, „călătoria” dumneavoastră în meseria de dascăl?
– Călătoria mea în meseria de dascăl a fost şi este o creştere şi o învăţare continuă. Din 2011 şi până astăzi, am trecut de la predarea axată pe metodele tradiţionale la lecţii moderne şi interactive, adaptate nevoilor elevilor.
– Cum a început procesul de digitalizare în clasa/şcoala dumneavoastră?
– Digitalizarea a început mai serios în şcoala noastră în timpul pandemiei, când a trebuit să ne adaptăm repede la predarea online. Pe parcurs, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus la punct mai multe programe de pregătire digitală pentru profesori, cum ar fi „Programul Naţional de Alfabetizare Digitală”, dezvoltarea platformei „Educaţie Online” şi „DigiProf”. De asemenea, conducerea şcolii a contribuit la modernizarea predării, dotând profesorii cu laptopuri, biblioteca cu tablete şi sălile de clasă cu panouri interactive şi televizoare. Toate aceste resurse ne-au ajutat să facem lecţiile mai interesante, interactive şi în pas cu cerinţele educaţiei de azi.
– Ce abordare preferaţi în ceea ce priveşte procesul educaţional: clasică sau modernă?
– Eu cred că azi e important să am o abordare echilibrată, care îmbină metodele tradiţionale cu cele moderne. În ultimii ani, educaţia s-a mutat treptat de la un model clasic la unul mai colaborativ şi mai potrivit pentru ce au nevoie elevii acum. În munca mea de profesor, folosesc din ce în ce mai des tehnologii digitale, platforme de cercetare şi descoperire şi jocuri educative. Acestea fac lecţiile mai atractive şi ajută la dezvoltarea gândirii critice, la colaborare şi la independenţa în învăţare. De asemenea, o abordare care leagă mai multe materii, cu ajutorul platformelor digitale, îi ajută pe elevi să conecteze cunoştinţele cu viaţa reală. Totuşi, nu cred că trebuie să exagerăm cu tehnologia. Metodele tradiţionale rămân importante pentru a dezvolta abilităţile de bază: cititul, scrisul şi calculul matematic.
– Care consideraţi că sunt principalele provocări cauzate de digitalizare cu care vă confruntaţi? Dar oportunităţile? (avantajele şi dezavantajele digitalizării)
– Tehnologia ne oferă acces rapid la informaţii, variază felul în care predăm şi dezvoltă abilităţile digitale, gândirea critică, colaborarea şi autonomia în învăţare. Totuşi, observ şi unele carenţe, mai ales la clasele mici. Deseori, elevii sunt prea atraşi de ecrane şi îşi pierd răbdarea pentru activităţi simple, cum ar fi cititul, scrisul sau lucrul în caiet. Interacţiunea directă şi empatică între copii este redusă, iar atenţia şi concentrarea lor scad atunci când tehnologia e folosită prea mult. Problemele tehnice sau diferenţele între elevii care au acces la dispozitive acasă şi cei care nu au reprezintă un dezavantaj. Tehnologia este un ajutor indispensabil, dar nu poate înlocui relaţia dintre învăţător şi elev şi comunicarea adevărată.
– Cum credeţi că va arăta şcoala viitorului?
– Cred că şcoala viitorului va fi influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi migraţia, numărul tot mai mic de copii şi procesul rapid de digitalizare. Din acest motiv, educaţia va trebui să se adapteze mereu la noile cerinţe ale societăţii. Se va pune tot mai mult accent pe dezvoltarea abilităţilor practice, pe gândirea critică, pe colaborare şi pe capacitatea elevilor de a se adapta la schimbări. În acelaşi timp, cred că şcoala trebuie să rămână un loc unde se formează valorile umane: respectul, responsabilitatea, empatia şi bunătatea.
A consemnat prof. Ramona-Mihaela ROŞU