IULIE
* 5/6/1896 – n. Jean Mihail (pseudo. Jean Mihailovici), la Hălăuceşti, Roman (d. 12. 03. 1963, Bucureşti), regizor de film. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”; studii în domeniul cinematografiei în Germania şi Franţa. Pionier al artei cinematografice româneşti. Filme (regie, scenografie, comentarii, machiaj) 1923-1963: „Ţigăncuşa de la iatac”; „Păcat”; „Manasse”; „Viaţa unui oraş”; „Cererea în căsătorie”; „Televiziune – Ce va fi mâine” ş.a. Carte: „Filmul românesc de altădată”, 1963.
* 6/1936 – n. Laurenţiu Tărniceru, la Gârcina, Neamţ (d. 20. 12. 1994, Piatra-Neamţ), poet. După absolvirea Şcolii Profesionale din Făgăraş (1957), a lucrat la Combinatul de Îngrăşăminte Azotoase din Săvineşti. A frecventat Cenaclul literar „Petrodava” şi a publicat poezii în: „Ceahlăul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”. Cărţi: „Intonaţii” (1989), „Şi toamna uită” (1992), „Noaptea expierii” (1993).
* 6/1958 – n. Adrian Alui Gheorghe, la Topoliţa, Neamţ, scriitor. Facultatea de Filologie, Iaşi, dr. în filologie. A condus Cercul Literar „Tinereţe fără bătrâneţe” din Piatra-Neamţ, profesor, ziarist, director de muzeu, consilier, deputat. director al Direcţiei pentru Cultură Neamţ şi al Bibliotecii Judeţene „Gh. T. Kirileanu”. Colaborează la cele mai importante reviste din ţară. Iniţiator al mai multor publicaţii literare din Neamţ („Antiteze”, „Biblioteca din Nord”, „Caietele de la Durău”, „Conta”, „Ion Creangă”, „Meridianul Ozana”). Distins cu Premiul Naţional al U. S şi cu Ordinul Meritul Cultural, în Grad de Cavaler şi în Grad de Ofiţer. Fondator al Colocviilor Naţionale de Poezie. Cărţi: „Ceremonii insidioase”, „Poeme în alb-negru”, „Intimitatea absenţei”, „Cântece de îngropat pe cei vii”, „Fratele meu, străinul”, „Supravieţuitorul şi alte poeme”, „Titanic şvaiţer”, „Complicitate”, „Goliath”, „Îngerul căzut”, „Bătrânul şi Marta” ş.a. A îngrijit multe cărţi din creaţia lui Aurel Dumitraşcu.
* 9/1946 – n. Mircea Răsvan Ciacâru, la Cluj. Pictor. Cursuri primare, gimnaziale, liceale şi Facultatea de Arte Plastice (1973), toate la Timişoara. Repartizat în Judeţul Neamţ (1973), a predat la şcolile din Bălţăteşti şi Negreşti, apoi, la Şcoala Populară de Artă, până în 1981, când s-a transferat la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (muzeograf restaurator). Expoziţii personale (1974-2013) la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Tel Aviv, Almere – Olanda, Frankfurt pe Main. Numeroase expoziţii de grup şi colective. În colecţii: Olanda, Franţa, Canada, S. U. A., Germania, Israel, Suedia, Italia.
* 12/1961 – n. Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, la Râşca, Suceava, psiholog, poetă, prozatoare, publicistă, editoare. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea Relaţii Publice, a Universităţii Iaşi. Din 2008, lucrează la Biblioteca Municipală. Colaborează la diverse publicaţii literare din ţară şi din străinătate. A debutat cu „Flori de măr”, versuri (2002). Alte cărţi: „În amurg”, versuri. „Constantin Bârjoveanu”. În editura pe care a fondat-o, „Muşatinia”, a îngrijit, a prefaţat zeci de cărţi, de filosofie, literatură şi teorie literară, muzică şi albume de artă, monografii, antologii. A fondat Societatea Culturală „George-Radu Melidon” şi Revista „Melidonium”. Premiul Culturii, la „Sărbătoarea Culturii Romaşcane”; medalii de bronz şi de argint, acordate de Episcopia / Arhiepiscopia Romanului (şi Bacăului).
* 15/1941 – n. Radu Zaharescu, la Şarul Dornei, Suceava (d. 10. 02. 2003, Piatra-Neamţ), profesor, poet. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. S-a stabilit la Piatra-Neamţ, a predat limba şi literatura română la Colegiul Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ (din 1974). A publicat, sporadic, versuri şi articole de specialitate şi este autorul unei singure cărţi de poezii şi aforisme – „Lumea-n oglindă”.
* 15. 07. 1976 – n. Daniel Dieaconu, la Piatra-Neamţ, profesor, istoric, eseist, documentarist. După absolvirea Facultăţii de Istorie din Bucureşti, a obţinut catedra de specialitate la Grinţieş. Este cercetător ştiinţific în cadrul Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană al Universităţii Bucureşti, profesor mentor pentru istorie, doctor în istorie (2007), membru al Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău, membru al Consiliului Director al Forumului Montan Român, Filiala Neamţ. Cărţi (în nume propriu): „La poale de Ceahlău”, „Ceahlăul, muntele legendelor sau legenda muntelui”, „Legendele Muntelui Ceahlăul”, „Evreii din Moldova de Nord, cu privire specială asupra Judeţului Neamţ / De la primele aşezări până în anul 1938”, „Realitatea unui mit: Corneliu Zelea Codreanu”, „Mitologie şi creştinism la Muntele Ceahlău” ş. a.
* 18. 07. 1951– n. Bică N. Căciuleanu, la Bârlad, poet şi prozator. Şcoala de Muzică şi Arte Plastice, Liceul Calistrat Hogaş, Şcoala Tehnică Postliceală, toate din Piatra-Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Muzică din Piatra-Neamţ, (2011), predă la şcolile din Bicaz Chei şi Bicazu Ardelean. Debut cu „Brambura pe Nicăieri”, proză, 2005, urmat de: „Aşadar, omul pneumatic”, „Sărutul franţuzesc!”, „45 de Ex-Citaţii”, şi „Al nouălea rai”.
* 23/1950 – n. Lucian Strochi, la Petroşani, Hunedoara, profesor, doctor în filologie, scriitor, critic literar şi de artă. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, profesor la Tazlău şi Piatra-Neamţ; după 1990, director la Casa Franţei, funcţionar la Prefectură, la Consiliul Judeţean şi la Primăria Piatra-Neamţ, director al Direcţiei pentru Cultură, director artistic al T. T. A debutat în „Steagul roşu” din oraşul natal, peste 80 de premii la concursuri literare. Editorial a debutat cu „Penultima partidă de zaruri”, proză scurtă (1985). Este autor a peste treizeci de volume de proză scurtă, romane, poezie, teatru, teorie şi critică literară, antologii. Face critică de artă plastică. Director al Revistei „Asachi”. Este membru al U. S. şi al U. A. P. Alte cărţi: „Gambit”; „Cuvântul cuvânt”; „Judeţul Neamţ, monografie” (colab.); „Purtătorul de cuvânt”; „Cicatricea”; „Sonete”; „Memoria fulgerului”; „Monere 50”; „Versuri”; „Emisferele de Brandenburg”; „Introducere în fantastic”; „Fantasticul în proza românească”; „Paradoxala Olanda”; „Antologie a muntelui”; „Ceasornicul lui Eliade”; „Teatru”; „Ore suplimentare”; „Funia de nisip”; „Alfabetul animalelor” I-III; „Despre esenţe şi tincturi”; „Poesii vechi şi nouă”; „Gânduri-rânduri”; „Ancade şi alte poezii de formă fixă” ş. a.
AUGUST
* 12/1956 – d. Profira C. Groholschi (n. 1877, Târgu-Ocna), profesoară, publicistă. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Iaşi. Căsătorită cu I. Groholschi, magistrat, prefect al Judeţului Neamţ. A fost învăţătoare la Târgu-Neamţ, profesoară de geografie la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. Colaborări la numeroase publicaţii locale şi centrale semnând cu pseudonimul Pin: „Renaşterea”, „Reformatorul”, „Convorbiri literare”, „Viaţa românească” ş. a. Volume: „Cetatea Neamţului”; „Din viaţa unei normaliste”; „Două drumuri”; „Viitorul României” teatru; „O ziaristă româncă”, „Târgu-Neamţ, monografie”.
* 17/1943 – n. Mariana Costrăş, în Balaia, Filipeni, Bacău, a frecventat grădiniţa înfiinţată de mama sa; clasele primare cu tatăl său, gimnaziul din Mărăşti, Şcoala Pedagogică şi Facultatea de Filologie, Bacău (1968). A fondat Asociaţia Pedagogică „Educatoarea” (1991). Colaborări: „Revista de pedagogie”, „Tribuna învăţământului”, „Preocupări didactice”, „Învăţământul preşcolar”, „Epifania” ş. a. Lucrări: „Cântece şi poezii pentru-ai noştri dragi copii”, culegere; „Valorificarea creaţiilor literare ale educatoarei în procesul instructiv–educativ din grădiniţă” şi „Ipostaze ale grădiniţelor din Judeţul Neamţ”. Titlul de educatoare evidenţiată şi diploma de excelenţă acordată de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ.
* 17/1951 – n. Mihai Chiuaru, la Hangu, Neamţ, pictor, a absolvit Liceul de Artă „Octav Băncilă”, Iaşi şi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, Secţia artă monumentală. Membru al U. A. P. din România. A debutat într-o expoziţie a tineretului (Bucureşti, 1974). Personale: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Iaşi, Bacău, Moineşti, Bistriţa, Timişoara, Chişinău, Olanda, Japonia. Colective, de grup: Bucureşti, Bacău, Baia Mare, Târgu-Mureş, Reşiţa, Buzău, Oradea, Iaşi, Piatra-Neamţ, precum şi la expoziţii şi saloane internaţionale în Franţa, S. U. A., Italia, Belgia, Germania, Albania, Rusia, Cehia, Japonia, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Republica Moldova, Ungaria. Distins cu numeroase premii.
* 20.08.1944, Parasca Agape (n. Boca), în satul Răchiţi, Judeţul Suceava. A absolvit: şcoala elementară la Botoşana, o şcoală de surori, a lucrat în domeniul sanitar, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, (1975). A predat desenul la şcoli din Neamţ. Prima personală la Galeria „Alfa” Piatra-Neamţ (1981). A expus pictură şi grafică în expoziţii personale (design vestimentar la Bicaz şi Piatra-Neamţ), împreună cu Mihai Agape şi în expoziţii colective organizate de Filialele Bacău şi Neamţ ale U. A. P. (1975-2014). A participat la Bienala „Lascăr Vorel”, la „Voroneţiana” din Suceava, la mai multe tabere de creaţie. Lucrări în colecţii din ţară şi din: S.U.A., Germania, Italia, Spania, Anglia.
* 29/1886 – n. Vasile A. Gheorghiţă, la Pipirig, Neamţ (d. 22. 08. 1966, Târgu-Neamţ), învăţător, profesor, sculptor, publicist, autor dramatic, traducător. A absolvit Şcoala Normală de Băieţi „Vasile Lupu” din Iaşi, a obţinut o bursă de specializare la Şcoala de Belle Arte din München (1909-1913), secretarul Societăţii Studenţilor Români „Patria”. Profesor la: Şcoala Normală „Vasile Lupu”, la Gimnaziul Mixt din Târgu-Neamţ, Seminarul Teologic „Veniamin Costachi”, Iaşi şi director al Liceului „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ. La Expoziţia Naţională (1906), a obţinut medalia de bronz pentru sculptură. Participări: Salonul Oficial (1914), expoziţii internaţionale (Viena, Berlin, Sofia). A pictat Biserica din Răuceştii de Sus şi este autor al bustului profesorului V. A. Trifu (director al Liceului „Petru Rareş”). A contribuit la scoaterea publicaţiei „Vestitorul satelor”; colaborări: „Albina”; „Năzuinţi” ş. a. A publicat: „101 glume de la Târgu-Neamţ. Culese şi pieptănate de sculptorul V. A. Gheorghiţă”; „Filosoful satului”, piesă de teatru; „Glume de leac”.
* 30/1846 – n. Alexandru Podoleanu, Podoleni, Neamţ (d. 1907, Bucureşti), profesor, compozitor. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Conservatorul de Muzică. A predat la Liceul „Sfântul Sava”, Bucureşti. Primul organizator şi dirijor al corului de la Biserica „Domniţa Bălaşa”. A xperimentat, împreună cu C. Corduneanu, la Seminarul Pedagogic din Bucureşti, sistemul numit „scripto-sonie”. Este autor al „Cursului de muzică vocală pentru şcolile secundare. Program analitic aplicat la Seminarul Pedagogic Universitar din Bucureşti” (1908). În comuna natală există o fundaţie ce poartă numele compozitorului.
* 30/1960 – n. Ştefan Potop, la Tazlău, Neamţ, profesor, artist plastic. Absolvent al Academiei de Arte „George Enescu”, Iaşi (1987). Este profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ şi deţine funcţia de preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. din România. Expoziţii: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Gura Humorului, Iaşi, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Veneţia, Praga. Tabere de creaţie: Ardeluţa, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Văratic, Tarcău, Tazlău.
* 30/1924 – n. Adria-Alexandra Pamfil-Almăjan, la Bucureşti (d. 25. 08. 2012, Piatra-Neamţ), actriţă, absolventă a Institutului Regal de Muzică şi Artă Dramatică – Conservatorul de Artă (1947). A debutat la Teatrul Sărindar (1944). Fiind membră a Tineretului Liberal, a făcut câteva zile şi nopţi de beci, după care a fost dată afară de la Teatrul Armatei şi a luat drumul pribegiei. A jucat pe mai multe scene, a ajuns la Teatrul de Stat Bacău – Secţia Piatra-Neamţ (1961), devenind un nume de mare prestigiu pe scena T. T. Numeroase roluri, între anii 1961-1997: „Vlaicu şi feciorii lui”, „Bătrâneţe zbuciumată”, „Menajeria de sticlă”, „Dumbrava minunată”, „Femeia mării”, „Muza de la Burdujeni”, „Omul cel bun din Sâciuan”, „Romeo şi Julieta”, „Pădurea”, „Uşa închisă” ş. a. I s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
* 31/1936 – n. Maria Rugină, la Bozienii de Sus, Neamţ, profesoară, poetă, a absolvit Şcoala Pedagogică de Fete din Piatra-Neamţ şi Facultatea de İstorie-Filozofie a Universităţii din Iaşi. A predat istoria la Şcoala Generală Nr. 12 din Piatra-Neamţ (azi, Liceul „Spiru Haret”), a fost distinsă cu titlurile de profesor evidenţiat şi profesor de excepţie, cu medalii din partea forurilor naţionale sindicale, pionereşti, de Crucea Roşie ş. a. Cărţi de versuri: „Iubirea de idee, ideea de iubire”; „Cartea nerostirii”.
Constantin TOMŞA