* 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Elementare de Băieţi Nr. 1, cele liceale la Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, ambele din Piatra-Neamţ, şi Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Cariera didactică: Şcoala din Zbereşti, Costişa, Neamţ şi Şcoala Nr. 1, Piatra-Neamţ. Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În publicaţiile la care a lucrat, a risipit nenumărate articole, cronici cinematografice, de artă plastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
* 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
* 2/1952 – n. Vladimir Tescanu (pseud. lui Viorel Buruiană), la Tescani, Bacău (tatăl din Dobreni, Neamţ), profesor de limba franceză la Piatra-Neamţ; scriitor, traducător, editor. După absolvirea Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1975). A debutat cu proza scurtă „Secţia”, în Revista „Ateneu” (1985), iar editorial, cu romanul „Palimpsest” (1988), urmat de „Negru şi roz” (1997). A tradus din F. Scott Fizgerald („Dincoace de Paradis” / „This Side of Paradise”, 1995), din William Blake, Aldous Huxley, William Styron ş. a. Este membru al ASPRO şi al S. S. din Neamţ. Colaborări cu proză, articole, eseuri, traduceri la: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu”, „Conta”, „Euforion”, „Scânteia tineretului. SLAST.
* 4/1937 – n. Ioan Mitrea, la Căciuleşti, Girov, Neamţ, arheolog, profesor, doctor în istorie (1979). După absolvirea Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii din Iaşi (1958-1963), a fost numit asistent la Catedra de istorie-geografie de la Institutul Pedagogic de 3 Ani din Iaşi, transferat la Bacău, unde a devenit, lector titular, prodecan (1971-1972), decan (1972-1975). Director (1976-1982) şi muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie din Bacău. Săpături arheologice în Dorohoi, Neamţ, Bacău. Peste 100 de lucrări ştiinţifice şi peste 150 de recenzii, articole publicate în presa de specialitate. Cărţi: „Tezaurul de la Măgura”; „Bacău – reşedinţă voievodală”, „Comunităţi săteşti la Est de Carpaţi în epoca migraţiilor”; „Membrii Academiei Române din Judeţul Neamţ” (colab.); „Din arheologia şi istoria Moldovei…” ş. a.
* 8/2008 – d. Dan Cepoi, la Piatra-Neamţ, pictor (n. 21 iunie 1949, Târgu-Neamţ, v. fişa lunii iunie).
* 9/1949 – n. Gheorghe Diaconu – Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expoziţii personale (1972-2007): (la T. T. Piatra-Neamţ şi la Galeriile de Artă din Piatra-Neamţ, Roanne – Franţa (1992), Valencia şi Peniscola, Spania, Veneţia, Italia (2000), Nazaret şi Ierusalim, Israel (2002), Sydnei, Australia (2004). Între 1973-2006, expoziţii de grup la Piatra-Neamţ. A participat în Taberele de la Almaş, Borca, Ardeluţa, Toşorog. Premiul „George Apostu”, la Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău (1999). În 2009, i s-a organizat o expoziţie comemorativă la Galeriile „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ şi la Muzeul de Artă din Bacău.
* 10/1912 – n. Ilie Cleopa (din botez, Constantin), la Suliţa, Botoşani (d. 5. 12. 1998, Mănăstirea Sihăstria, Neamţ), arhimandrit. Călugărit în 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Lucrări: „Despre credinţa ortodoxă”; „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”; „Predici la Duminicile de peste an”; „Despre vise şi vedenii”; „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”, predici şi scrieri diverse.
* 15/1957 – n. Mihai Ştirbu, la Cârligi, Bacău, inginer-profesor, prozator, publicist. Stabilit din 1959 la Roman, a absolvit Şcoala Generală Nr. 3 (1971), Liceul „Roman-Vodă” (1976), apoi Facultatea de Mecanică din Iaşi (1982). Profesor la Liceul „Roman-Vodă” (1983-1987), inginer la S. C. „Elerom” (din 1987). În timpul studenţiei a fost secretar de redacţie la Revista „Opinia studenţească”, în care a debutat (5/1980) editorial, în 1989, cu „Comoara verii”. Alte cărţi: „Povestea nemuritorului”, „Comoara verii, roman, oarecum autobiografic”, „Regăsirea înstrăinării”, roman biografic, „Periplu pe bicicletă, reportaje biciclistice”.
* 17/1942 – n. Victor Mitocaru, la Pângăraţi, Neamţ. Profesor, poet, prozator şi publicist. A absolvit Şcoala Medie din Bicaz, Facultatea de Filologie din Bacău, apoi din Bucureşti (1975). Stabilit în Bacău, a fost profesor la Şcoala Medie Nr. 3, bibliograf la Biblioteca Municipală, inspector la Comitetul de Cultură, redactor la „Ateneu”, director la Întreprinderea Cinematografică, muzeograf la Muzeul „Ion Borcea”, consilier editorial la Editura „Ion Borcea”, consilier judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bacău. A debutat (1958) în „Constructorul” (apărea pe şantierul Hidrocentralei de la Bicaz), apoi, în ziarul „Steagul roşu” din Bacău (1969); editorial, cu „Intonaţii”, 1989. Volume: „Viaţa lui Criste Cristoveanu”, „Un muzeu, o lume…”, „Un om. Preotul Pavel Savin”, „Pedagogie muzeală”, „Prezentul discutabil”, „Semnul şi clipa”, „Cu Ion Borcea prin veacul frământat”, unele în colaborare.
* 19/1847 – n. Calistrat Hogaş, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mihăileană din Iaşi. În 1869, este numit profesor de „partea literară” şi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a înfiinţat la Piatra-Neamţ. A mai profesat la: Tecuci, Iaşi; Pensionul „Humpel”, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba şi literatura română şi director al Gimnaziului „Roman- Vodă”, (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neamţ (1915). Debut publicistic în: „Corespondenţia provincială”; va publica „Amintiri dintr-o călătorie”, în şapte numere din „Asachi” (a făcut parte din comitetul de redacţie, de la nr. 2). Alte colaborări: „Colectorulu literaru”; „Junimea Moldovei”, „Lupta”, „Munca”, „Năzuinţa”, „Viaţa românească”.
* 19/1976 – d. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (n. 31. 01. 1882, v. fişa lunii ianuarie.)
* 20/1877 – n. George-Emil Botez-Rareş, la Roman (d. 16. 09. 1935), poet, prozator, traducător şi publicist. Primele povestiri publicate în Revista „Ovidiu” (Constanţa, 1904), două cărţi semnate Gheorghe Emilian. Debut în volum cu „Frida”, de André Theuriet (trad. 1910). Editează bimensualul „Zburătorul” (Galaţi, 1913), în care susţine rubrica de critică literară. Va edita „Flori de crâng” (Bucureşti, 1932). În Ziarul „Minerva”, anchete sociale, reportaje, articole pe teme economice şi, uneori, cronici teatrale (1914-1916). Pune bazele colecţiei Biblioteca Scriitorilor Iluştri (1919), unde vor fi publicate traduceri. Volume: „Zece zile prin Ardeal”, „Călina fiica codrilor, căpitan de haiduci”, „Grue haiducul”, „Fraţi de cruce”, „Viaţa, năzdrăvăniile şi păţaniile lui Păcală”, „Haiducul Miereanu”, „Bujor haiducul”.
* 21/1882, d., Vasile Conta, la Bucureşti şi înhumat la Iaşi, (n. 15. 11. 1845, Ghindăoani, v. fişa lunii noiembrie)
* 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…” – secvenţe şi foto-secvenţe în stil tanka, „… doar calendare fără file, rondeluri”.
* 25/1947 n. Puiu Costea, la Roman, poet, eseist. A urmat, în Piatra-Neamţ, cursurile primare la Şcoala Medie, pe cele gimnaziale, la Şcoala Nr. 2, iar pe cele liceale la Liceul „Petru Rareş”. A absolvit: Şcoala Postliceală „Carol Davila” din Roman, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Secţia kinetoterapie (1973), apoi Secţia de ziaristică a Universităţii „Dimitrie Cantemir”. A colaborat cu poezie şi publicistică la: „Ateneu”, „Ceahlăul”, „Cronica”, „Gazeta de Roman”, „Luceafărul”. Cărţi: „Geometria secundei”, „Femeia din vis”.
* 29/1941 – n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. După absolvire a lucrat în specialitate, în Italia şi Austria. În anul 1975, a venit în România ca şef de secţie filatură la întreprinderea mixtă româno-italiană, RIFIL, din Săvineşti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neamţ împreună cu întreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea şi dezvoltarea filaturii după model italian şi, în 1981, a fost confirmat de Adunarea Generală ca director, calitate în care s-a preocupat de bunul mers al întreprinderii, dar s-a implicat şi în viaţa socială şi culturală a Municipiului Piatra-Neamţ şi a Judeţului Neamţ. Membru fondator al Camerei de Comerţ Italo-Române din Bucureşti (1994), a fost şi preşedinte al acesteia, în prezent fiind membru în Consiliul Director. A primit titlul de „Cavaliere dell’Ordine al Merito dela Repubblica Italiana”, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neamţ (1998). În anul 1997 i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
Constantin TOMŞA