Omagiu Sidoniei Hogaş, 40 de ani de la moarte
Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” şi Societatea Scriitorilor Neamţ au organizat, pe data de 19 aprilie, manifestarea „Omagiu Sidoniei Hogaş, 40 de ani de la moarte”.
Au fost prezentate cărţile „Tataia. Amintiri din viaţa lui Calistrat Hogaş”, de Sidonia C. Hogaş şi „Calistrat Hogaş, Opere Complete”, iar scriitorul Dan Iacob a citit fragmente din proza lui Calistrat Hogaş.
Sidonia Hogaş s-a născut la 31 ianuarie 1882, la Piatra-Neamţ, fiind al şaptelea copil al Elenei Constantiniu şi al lui Calistrat Hogaş şi, coincidenţă sau nu, moare în ziua de naştere a tatălui, Calistrat Hogaş, pe data de 19 aprilie 1976.
Calistrat Hogaş s-a născut la Tecuci, în 19 aprilie 1847, în familia preotului Gheorghe Dimitriu. Termină Facultatea de filosofie şi litere din Iaşi şi este numit profesor la gimnaziul comunal din Piatra-Neamţ, actualul Colegiu „Petru Rareş”, devenind un apropiat al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar.
La 28 august 1917, Calistrat Hogaş se stinge din viaţă la Roman dar, potrivit dorinţei exprimate pe patul de moarte, este reînhumat la Piatra-Neamţ.
În 1921 apare prima ediţie pentru public a cărţii „Pe drumuri de munte”, în două volume, cel de-al doilea, „În Munţii Neamţului”, fiind prefaţat de Mihail Sadoveanu.
În 1922, lui Calistrat Hogaş i se conferă postum cel dintâi premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.
„Săptămâna Altfel” la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”
Elevii Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” au participat, în săptămâna „Şcoala Altfel”, la o serie de activităţi inedite, specifice perioadei prepascale. Invitată să le îndrume primii paşi pe tărâmul meşteşugurilor populare strămoşeşti a fost ieşeanca Valentina Acasandrei, meşter popular renumit pentru priceperea, îndemânarea şi talentul său. Ea pictează icoane şi biserici, face ouă încondeiate, tapiţerii şi mai realizează diverse lucrări de pictură naivă. Împreună cu soţul său, a pictat în 12 ani de zile patru biserici. De asemenea, patru dintre piesele meşterului popular sunt expuse la Muzeul Internaţional de Artă Naivă „Midan” din Paris. În preajma Sărbătorilor Pascale, cel mai potrivit curs predat copiilor nemţeni a fost cel de încondeiere a ouălor.
Următoarele zile, până la finalul săptămânii, elevii din oraş, precum şi cei ale claselor externe de la Şcoala Populară de Arte, au luat lecţii de dans popular şi de modelaj cu lut, cu Radu Macavei. Profesorul Radu Macavei, născut la 14 septembrie 1965, în Iaşi, a absolvit Universitatea de Arte „George Enescu, a participat la peste 30 de expoziţii de grup, atât în România, cât şi în străinătate, obţinând şi două premii internaţionale, ambele în Italia: în 1999 – Premiul al II – lea „Masks in Venice” Art Addiction Gallery şi în 1998 – Diploma of Excellence – „Annuale Autunnale di Venezia”. Lucrările sale se află în colecţii particulare în Grecia, SUA, Franţa, Italia, Belgia.
Procesiunea „Drumul Crucii” pe muntele Pietricica
Cea de-a XVI-a ediţie a procesiunii „Drumul Crucii” s-a desfăşurat, în Vinerea Mare a Postului Învierii Domnului. Începând cu ora 12.00, credincioşii din Piatra-Neamţ au marcat momentul patimilor Mântuitorului pornind de la poalele muntelui Pietricica (şoseaua Fermelor), urcând pe drumul spre Releul TV şi Mănăstirea Pietricica. Participanţii au rememorat scenele biblice de pe Muntele Golgota, tinerii din fruntea convoiului purtând o cruce mare din lemn, amintind de jertfa Mântuitorului. Procesiunea a fost condusă de un sobor de preoţi, în frunte cu părintele protopop Valentin Tofan.
Evenimentul a fost organizat, ca şi în ceilalţi ani, de Asociaţia Creştin – Ortodoxă „În Munţii Neamţului”, împreună cu Asociaţia Tinerilor Ortodocşi Români din Piatra-Neamţ.
„Este un pelerinaj de amintire a patimilor Domnului, care ne ajută să înţelegem mai profund jertfa Mântuitorului şi ne îndeamnă să reflectăm asupra propriilor noastre păcate”, ne-a spus Neculai Luca, preşedintele Asociaţiei „În Munţii Neamţului”.
Iniţiată în anul 2000, procesiunea „Drumul Crucii” este una din cele mai importante procesiuni de acest fel din Moldova.
Nemţeni la Festivalul de Folclor al Copiilor din Bergama
Pentru al treilea an consecutiv, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a participat, în perioada 20 – 24 aprilie, la Festivalul Internaţional de Folclor al Copiilor, organizat de forurile culturale din oraşul Bergama (Turcia). Delegaţia nemţeană a fost formată din elevii clasei de canto popular (coordonator Georgiana Şerban) şi ai clasei de dansuri de la Palatul Copiilor (condusă de Anda Maria Acristinei). Elevii pietreni au avut ocazia să locuiască la familii turce din Bergama, care au copii cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, deplasarea artiştilor în Turcia beneficiind de sprijinul municipalităţii pietrene. Astfel, pe lângă spectacolul propriu-zis, festivalul îşi propune să promoveze totodată şi schimburile culturale dintre micii artişti.
Miercuri, 20 aprilie, au avut loc deschiderea festivalului şi primele spectacole, în zilele următoare mesagerii pietreni ai folclorului nemţean vizitând obiectivele turistice din Bergama (Acropolele şi Centrul Medical Antic Asclepion), precum şi instituţiile de învăţământ şi cultură din oraşul înfrăţit..
Festivalul Internaţional de Folclor din Bergama oferă copiilor aflaţi în oraşe înfrăţite din diferite ţări ocazia să fie împreună, să se distreze, să prezinte propriile lor dansuri populare. Festivalul reprezintă nu doar o sărbătoare a copiilor, ci şi un proiect important de prietenie şi pace între popoare.
George Enescu, îndrăgostit de Neamţ
S-au împlinit, pe data de 4 mai, 61 de ani de la moartea compozitorului, violonistului, pedagogului, pianistului şi dirijorului George Enescu, cel mai important muzician român din toate timpurile. Cunoscut în întreaga lume prin celebra „Rapsodie română”, dar şi prin Suitele orchestrale, cele trei Simfonii şi opera „Oedip”, Enescu a fost un mare admirator al meleagurilor nemţene, aşa cum aflăm din documentele de arhivă.
Astfel, Enescu a concertat în sălile teatrului comunal din Piatra Neamţ de nenumărate ori, pentru melomanii de la poalele Petricicăi. În fondul Societăţii Compozitorilor Români, aflat în păstrare în arhivele nemţene, în dosarul 5/1930, filele 10 şi 11, se consemnează că, în 1930, în ziua de 10 decembrie, George Enescu a concertat în sala teatrului de la poalele Pietricicăi. Amintita societate cerea, prin adresa nr. 5842 din 3 decembrie 1930, agentului central din Piatra-Neamţ să ia toate măsurile pentru buna defăşurare a concertului.
„Avea prieteni deosebiţi în această parte de ţară, a cunoscut frumuseţile naturale ale ţinutului de la poalele Ceahlăului, a ctitoriilor marilor voievozi moldoveni, în lupta pentru apărarea pământului strămoşesc şi a credinţei în neamul românesc şi în faţa lui Dumnezeu. Aici, la Piatra lui dragă, l-a cunoscut şi s-a împrietenit cu D. Apostolidi, preşedintele tribunalului, şi Constantin Vorel, savantul farmacist, a concertat în sălile teatrului comunal de nenumărate ori, conform documentelor de arhivă, pentru melomanii aşezării de la poalele Pietricicăi”, afirmă prof. Gheorghe Radu.
În judeţul Neamţ, Enescu a concertat la capul soldaţilor răniţi, aflaţi în spitalele militare de la Piatra-Neamţ, Târgu Neamţ, Roman, Bicaz, dar şi în alte localităţi nemţene.
Monumentul Eroilor de la Nemţişor
Monumentul Eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial, ridicat la Nemţişor, comuna Vânători, a fost inaugurat sâmbătă, 21 mai, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Slujba religioasă şi sfinţirea monumentului au fost săvârşite de Mitropolitul Teofan, evenimentul fiind organizat de Asociaţia „În Munţii Neamţului”.
Monumentul este dedicat eroilor care şi-au pierdut viaţa în cel de Al Doilea Război Mondial, schiţa fiind gândită şi desenată chiar de părintele Justin Pârvu, în februarie 2013.
Monumentul se află pe dealul Cojocaru, punctul „Bobeuca”, deal care are asemănarea muntelui Golgota. La baza monumentului se află un osuar de 5m/5m unde vor fi depuse rămăşiţele pământeşti ale eroilor căzuţi în această zonă. Cu o înălţime de 10 metri, monumentul are la bază formă de cruce, iar în partea de sus formă de piramidă, pereţii osuarului fiind pictaţi cu sfinţii protectori ai eroilor şi ai închisorilor.
După estimările istoricilor şi specialiştilor, în zona Nemţişorului a fost cea mai sângeroasă şi cu cea mai mare pierdere de război de pe teritoriul României, urmată de cea de la Oarba de Mureş.
În zona Nemţişorului şi-au dat viaţa eroii de la Regimentul 15 Războieni din Piatra-Neamţ, Batalionul 3 – Vânători de Munte Târgu Neamţ, Regimentul 8 şi 12 – Călăraşi din Roman, Regimentul 25 – 26 Vaslui, Regimentul 17 Timişoara, Regimentul 82 Infanterie Târgu Mureş şi mulţi locuitori din zona frontului, alături de foarte mulţi soldaţi ruşi şi nemţi.
Festivalul „Vin Floriile cu soare”, la Centrul Cultural Tupilaţi
Centrul Cultural Tupilaţi a organizat, în Duminica Floriilor, Festivalul „Vin Floriile cu soare”, manifestare cultural-artistică ce are drept scop promovarea tradiţiilor populare creştine legate de Învierea Domnului şi familiarizarea copiilor şi tinerilor cu cele mai importante evenimente biblice din viaţa Mântuitorului.
Simpozionul a debutat la orele dimineţii, când tinerii din comună, îmbrăcaţi în costume populare, au pornit într-un alai condus de călăreţi şi căruţe ornate cu covoare ţărăneşti şi crenguţe de salcie spre Biserica „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, construită în anul 1811 de către boierul Ştefan Constantin Catargi, mare logofăt al Moldovei. Grupul folcloric de fete „Sânzienele” a susţinut un concert de cântece pascale, la sfârşitul căruia crenguţele de salcie sfinţite au fost împărţite credincioşilor. Alaiul s-a deplasat apoi la o gospodărie ţărănească autentică din Tupilaţi, unde participanţii au gustat din bucatele specifice Sărbătorii Floriilor.
Tot în cadrul festivalului, Şcoala Gimnazială Tupilaţi a organizat expoziţia de desene cu tema „Taina Învierii”, în timp ce Muzeul sătesc din Tupilaţi a găzduit Simpozionul „Artă şi tradiţie la Tupilaţi”, incluzând o expoziţie de ţesături şi cusături specifice locului.
Concursul Naţional de Poezie „Porni Luceafărul…”
Condeierii nemţeni sunt invitaţi să participe, în perioada 10 – 12 iunie, la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…”, ediţia a XXXV-a. Evenimentul este organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani în colaborare cu Editurile Paralela 45, Junimea, Timpul, Charmides, Eikon, Vinea, Princeps Edit, precum şi cu revistele de cultură „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Scriptor”, „Feed beack”, „Viaţa Românească”, „Familia”, „Vatra”, „Euphorion”, „Steaua”, „Hyperion”, „Conta”, „Poesis”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Porto-franco”, „Ateneu”, „Argeş”, „Bucovina Literară”, Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor din R. Moldova şi ARPE.
Concursul îşi propune să descopere şi să promoveze noi talente poetice şi critice, adresându-se autorilor care nu au debutat în volum şi care nu au depăşit vârsta de 40 de ani.
Competiţia se desfăşoară pe trei secţiuni: Secţiunea de Poezie – Carte publicată – debut editorial; Secţiunea Poezie în manuscris (nepublicată) şi Secţiunea Interpretare Critică a Operei Eminesciene, lucrările premiate fiind tipărite într-o Antologie editată de organizatori sau de către revistele care acordă distincţia.
Festivitatea de premiere va avea loc la Joldeşti şi Botoşani în ziua de 11 iunie 2016.
Irina NASTASIU