Astăzi, pe 31 august, de Ziua Limbii Române, am considerat ca o datorie de bun simţ, ca o datorie de cetăţean român, să ne întâlnim între noi şi cu o carte importantă: „Purtau româneşte” – o istorie culturală, o istorie ilustrată a portului popular românesc…
Aşa a început editorul Viorel Nicolau o absolut neconvenţională lansare de carte, pe stradă, în faţa librăriei „Cetatea Doamnei”, în prezenţa autorului, ing. Constantin Paţilea şi a unei expoziţii ad-hoc cu cărţile scrise de domnia sa de-a lungul anilor, a câtorva prieteni şi a trecătorilor care, aflând despre ce-i vorba, s-au oprit şi au aplaudat această iniţiativă.
Cunoscut şi apreciat filatelist şi cartofilist, numismat pătimaş, cu notabile lucrări de specialitate, Constantin Paţilea este şi autorul, lucrărilor Mesageri ai portului românesc, Colecţia şi exponatul de cartofilie Satul românesc, lucrarea monografică Chevallier – cavalerul Văii Bistriţei.
Bine gândită, lucrarea Purtau româneşte este structurată logic şi, deşi riguroasă, scrisă cu o nedisimulată iubire faţă de subiectul pe care îl tratează. Primul capitol este dedicat Portului popular în teritoriile româneşti şi cuprinde subcapitolele:
I. Definire. Origine şi evoluţie, tradiţie şi meşteşug; II. Materiile prime necesare realizării costumului popular şi operaţiile de prelucrare a acestora; III. Costumul tradiţional în componentele sale; IV. Purtarea portului popular. Subcapitolul V, Zonele etnografice româneşti: Portul popular din Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Vrancea, Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat… Subcapitolul VI este dedicat Minorităţilor din România şi portului lor tradiţional: maghiari, secui, ceangăi, saşi, şvabi, ţigani, evrei, greci ş. a. Nu sunt uitaţi nici Românii de peste graniţe: Aromânii, Istroromânii, Românii din Serbia, Ungaria, Moravia, Cehia, Bulgaria ş. a.
Despre cartea sa, Constantin Paţilea notează în Prefaţă: Lucrarea de faţă nu vine să concureze studiile serioase de specialitate, cel mult le poate întregi, având doar intenţia declarată de a evidenţia uriaşa valoare informativă şi documentară a imaginilor şi ilustraţiilor, atât de îndrăgite de colecţionari şi achiziţionate tot mai mult de muzee.(…)
În România, costumul naţional femeiesc s-a impus şi datorită Casei Regale a României. (…) Regina Maria a adoptat costumul tradiţional ca ţinută oficială la evenimente şi sărbători naţionale, sub patronajul Casei Regale lansându-se printre doamne o adevărată modă a costumului popular. (…) Sub prestigiul Casei Regale, costumele de Muşcel şi Argeş devin adevărate embleme ale românilor, fiind asumate şi de notabilităţile vremii.
Nu se poate semnala această carte fără a elogia Prefaţa semnată de scriitorul Lucian Strochi. Poetică şi sentimentală, prefaţa sa este în acelaşi timp o demonstraţie de erudiţie. Se citează editurile şi editorii de cărţi poştale ilustrate româneşti faimoase şi se atrage atenţia asupra faptului că majoritatea imaginilor din carte sunt realizate de către „neromâni” (Carol Popp de Szatmari, Franz Duschek, Franz Mandy, Ad.Chevallier ş. a.). Se citează, deasemeni numele unor pictori români care au abordat tematica portului nostru naţional (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Francisc Şirato, Nicolae N. Tonitza ş. a.), dar şi două tablouri intrate în repertoriul universal: La blouse roumaine (1940) de Henri Matisse şi Tânără româncă (1914) de Pierre Auguste Renoir. Iar concluzia este una singură: „E greu de imaginat o istorie a spiritualităţii poporului român fără această carte purtând semnătura lui Constantin Paţilea”.
Mircea ZAHARIA