Având în vedere faptul că la finalul anului şcolar 2020-2021 a absolvit clasa a VIII-a generaţia de elevi care a beneficiat de noul curriculum naţional centrat pe competenţe. Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie din cadrul Ministerului Educaţiei a publicat, înainte de începerea noului an şcolar, Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, în anul şcolar 2021-2022.
Apariţia acestor repere metodologice privind aplicarea curriculumului la liceu a fost determinată de faptul că nu a fost elaborat un nou curriculum, astfel încât şi în anul şcolar 2021-2022, pentru clasa a IX-a rămân în vigoare programele şcolare la disciplina Religie aprobate prin ordinul ministrului nr. 5.230/2008.
Totalizând un număr de 264 de pagini, ghidul pentru predarea disciplinei religie (https://www.edu.ro/sites/default/files/Anexa%2025_Religie.pdf), cuprinde repere metodologice pentru cultele: ortodox, romano-catolic, baptist, creştin după Evanghelie, adventist de Ziua a Şaptea, evanghelic, greco-catolic, ortodox de rit vechi, penticostal, unitarian, ortodox ucrainean şi musulman. Scopul ghidului este acela de a sprijini profesorii în aplicarea programelor şcolare de clasa a IX-a în relaţie cu achiziţiile pe care elevii le-au dobândit la finalul ciclului gimnazial.
Pentru fiecare cult religios, reperele metodologice sunt structurate, în general, după următorul plan: exemple de planificare calendaristică, modalităţi de evaluarea gradului de achiziţie a competenţelor din anul anterior, recomandări pentru construirea noilor achiziţii, adaptarea la particularităţile/categoriile de elevi în risc şi, bineînţeles, unele resurse bibliografice.
Premisele de la care s-a pornit în elaborarea reperelor metodologice vizeză aspecte precum: centrarea pe competenţe ca element organizator al programelor şcolare pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal; existenţa profilului de formare al absolventului fiecărui nivel de învăţământ preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal); susţinerea unor abordări flexibile ale curriculumului, care să permită diversificarea şi adaptarea situaţiilor de învăţare la caracteristicile, nevoile de învăţare şi interesele de cunoaştere ale elevilor; promovarea unor instrumente unitare de proiectare didactică.
Autorii au pornit de la corelarea competenţelor specifice din programa şcolară de clasa a VIII-a şi cele din programa şcolară pentru clasa a IX-a. Acest exerciţiu de corelare are drept scop: identificarea elementelor de continuitate între competenţele planificate pentru cele două clase şi a eventualelor disjuncţii care pot să apară între acestea, ca urmare a faptului că programele şcolare de clasa a IX-a elaborate anterior nu sunt rezultatul unui demers de planificare coerent cu cel actual din ciclurile primar şi gimnazial; identificarea modalităţilor în care demersurile de construire a rezultatelor învăţării în clasa a IX-a se vor baza şi vor putea valorifica competenţele care au fost proiectate şi realizate în anul şcolar anterior.
Proiectarea didactică presupune parcurgerea mai multor etape: consultarea setului de programe şcolare la Religie pentru învăţământul gimnazial şi sesizarea elementelor insuficient structurate/ neabordate sau a celor deja predate/învăţate în gimnaziu, în raport cu programa clasei a IX-a (ce elemente de continuitate există între programele de Religie de gimnaziu şi programa de clasa a IX-a şi ce elemente de discontinuitate întâlnim între aceste programele şcolare); anticiparea unor eventuale probleme de învăţare, în contextul în care se identifică discontinuităţi între achiziţiile la sfârşitul clasei a VIII-a şi cele aşteptate la nivelul clasei a IX-a; realizarea unor conexiuni între aspectele estimate a fi insuficient asimilate/neasimilate şi programa pentru clasa a IX-a; includerea unei perioade de 2-3 săptămâni la începutul anului şcolar pentru realizarea unei evaluări iniţiale temeinice şi ajustarea planificării iniţiale pe baza rezultatelor evaluării şi, bineînţeles, corelarea planificării calendaristice cu specificul (calendarul) sărbătorilor şi evenimentelor religioase importante specifice cultului.
În contextul dat, aceste repere metodologice sunt necesare şi utile fiecărui cadru didactic de specialitate, indiferent de experienţa didactică şi vechimea în sistemul de învăţământ.
Dr. Mihai FLOROAIA