Jurnalist, politician, ecologist, directorul revistei naţionale „Natura”, preşedintele Mişcării Ecologiste din Republica Moldova, deputat în Primul Parlament, Cavaler al „Ordinului Republicii”.
S-a născut la 8 noiembrie 1954 în com. Abaclia, din fostul jud. Lăpuşna (azi, rn. Basarabeasca), într-o familie de români basarabeni, profesori şcolari, care şi-au crescut copiii în spiritul respectării valorilor fundamentale ale spiritualităţii şi culturii naţionale.
După absolvirea şcolii medii din satul natal, şi-a continuat studiile la Universitatea de Stat din Chişinău (azi, Universitatea de Stat din Moldova), Facultatea de Filologie, secţia de ziaristică (1970 – 1975). În anii de studenţie a fost persecutat de autorităţi pentru aşa-zisele manifestări „naţionaliste româneşti” şi atitudini antisovietice. În anul 1975, când pe clădirea Academiei de Ştiinţe a Moldovei autorităţile comuniste şi „savanţii” au instalat o placă insultătoare la adresa identităţii băştinaşilor şi istoriei naţionale, elogiind călăii şi teroriştii, Alecu Reniţă a protestat deschis împotriva neadevărului că „Uniunea Sovietică a eliberat Basarabia de sub jugul ocupanţilor români”. El a declarat că, dimpotrivă, „URSS a ocupat Basarabia, răpind-o de la România”, fapt pentru care a fost exmatriculat, persecutat, întemniţat şi urmărit de KGB până la prăbuşirea URSS.
După 1990 a absolvit şi Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, secţia de relaţii internaţionale.
A participat la diferite instruiri, cursuri, seminare de calificare profesională: la Bucureşti, Iaşi, Braşov (România); Segovia (Spania); Strasbourg (Franţa); Iława (Polonia); Washington, Pennsylvania, Tennessee, Arizona, Seattle (SUA); Borjomi (Georgia); Kiev, Ternopol, Lvov, Cernăuţi, Odesa (Ucraina) ş. a.
Şi-a început activitatea de jurnalist la ziarul din Soroca „Pentru roadă” (1977-1980), apoi a continuat la publicaţia „Gloria” din Basarabeasca (1980-1983).
Din 1983 este angajat în colectivul săptămânalului naţional „Literatura şi arta”, iar aici, din mai 1986, este şef al Secţiei de publicistică. Primele sale articole publicate în „Literatura şi arta” au fost consacrate unor teme stringente de ecologice. Or, redactorul-şef al ziarului, N. Dabija, menţiona că în Republica Moldova „Mişcarea de Renaştere Naţională nu a început cu problemele de limbă, istorie, literatură, ci cu cele de ecologie, odată cu «glasnosti-ul» anunţat de M. Gorbaciov din anii 1985-1989. Anume, ele au făcut loc şi celorlalte, ca o dâră de apă fierbinte într-un bloc de gheaţă”.
A desfăşurat o activitate prodigioasă pe tărâm obştesc: în 1983, împreună cu Gh. Malarciuc, Al. Sefer, I. Mija ş. a., a fondat Secţia ecologie în cadrul Uniunii Jurnaliştilor din Moldova. Alecu Reniţă organizează primele expediţii ecologice „neformale” pe Nistru şi campanii de presă întru contracararea experimentelor Moscovei asupra pământului şi a populaţiei din RSS Moldovenească, iniţiază campanii naţionale întru salvarea pădurilor şi a solurilor, a rezervaţiilor naturale „Saharna” şi „Stânca Mare”, intră în grupul-coordonator pentru crearea reţelei unionale antisistem „EcoSoiuz” (1986-1990). Este fondator al mai multor ONG-uri de mediu, organizator al primelor expediţii neguvernamentale pe Nistru.
În anii 1988-1989 a participat activ la mişcarea de eliberare naţională, luptând pentru declararea limbii române drept limbă oficială, legiferarea alfabetului latin şi a tricolorului. A contribuit la editarea clandestină a primului număr al publicaţiei „Glasul” în grafie latină, tipărit în Letonia.
În 1990 a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova şi vicepreşedinte al Comisiei pentru problemele de ecologie. În acelaşi an, împreună cu un grup de deputaţi de la Chişinău şi Bucureşti, a fondat la Iaşi Consiliul Naţional al Reîntregirii. În 1991 a semnat demersul deputaţilor de la Chişinău pentru a restabili în drepturi Mitropolia Basarabiei. A votat legiferarea tricolorului (1990), Declaraţia de suveranitate (1990), Imnul de stat „Deşteaptă-te române” şi Declaraţia de independenţă (1991).
În 1990, împreună cu Gh. Malarciuc, a fondat revista ecologiştilor din Republica Moldova „Natura”, al cărei director este din 1993.
În 1993 a fost ales preşedinte al Mişcării Ecologiste din Moldova, iar din 1995 este membru fondator al Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din Republica Moldova şi reprezentant pentru Moldova al Centrului „Naturopa” al Consiliului Europei (1995-2005), unde a propus includerea Complexului cultural – arheologic „Orheiul Vechi” pe lista Patrimoniului mondial UNESCO.
În 1998 a fost ales din nou deputat, fiind preşedinte al subcomisiei de ecologie. Este unul dintre autorii şi promotorii Legii pentru protecţia mediului din Republica Moldova (1993). În calitatea sa de deputat în Parlament, în anii 1990- 2001 a promovat ratificarea celor mai importante convenţii şi acorduri internaţionale de mediu, a coordonat elaborarea a peste 25 de proiecte de legi de mediu, inclusiv cele pentru protecţia ariilor protejate, a rezervaţiilor naturale, a spaţiilor verzi, pentru împădurirea terenurilor degradate ş. a.
Ca jurnalist, Alecu Reniţă s-a impus prin articole, reportaje, interviuri, emisiuni radio şi TV abordând diferite aspecte ale luptei pentru decretarea limbii de stat, revenirea la grafia latină, promovarea obiectivă a istoriei naţionale, elucidarea subiectelor „tabu” (dezmembrarea României, ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă şi sovietică, foametea artificială, deportările, rusificarea şi comunizarea etc.), democratizarea şi desovietizarea societăţii.
Pentru activitate prodigioasă, a fost înalt apreciat cu premii, titluri onorifice şi distincţii de stat, dintre care: Premiul Uniunii Jurnaliştilor pentru ciclul de materiale publicate în presă (1981), Medalia „Meritul Civic” (1996), titlul „Omul anului” acordat de Institutul de Biografii al Universităţii Cambridge din Marea Britanie (1999), Premiul Naţional în domeniul jurnalismului de mediu „Gh. Malarciuc” (2001), Diploma de excelenţă a Guvernului României (2007 – turism; 2015 – mediu). Este laureat al săptămânalului „Literatura şi arta” (2007, 2013, 2018, 2022). Deţine Premiul de excelenţă al Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (2021) şi Premiul de excelenţă al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (2022).
Alecu Reniţă este Cavaler al „Ordinului de Onoare” (2009) şi Cavaler al „Ordinului Republicii” (2011). (N. R. Preluare şi prelucrare după – Calendar Naţional 2024, Biblioteca Republicii Moldova – Chişinău, 2023)
Maria S. CIOBANU