Miercuri, 27 martie 2019, Sala de Conferinţe a Grand Hotel Ceahlău a devenit neîncăpătoare pentru oaspeţii sosiţi să aniverseze o triplă sărbătoare, de largă respiraţie culturală şi istorică: 101 ani de la unirea Basarabiei cu Patria Mamă – prima etapă a procesului ce s-a finalizat cu desăvârşirea României Mari; 20 de ani de la apariţia seriei noi a revistei „Apostolul” – publicaţie ce îşi propune, începând din luna martie 2019, o arie de cuprindere mai largă, trecând Prutul şi relatând şi aspecte ale actualităţii sindicale, culturale, educaţionale din Basarabia; lansarea cărţii „Gheorghe Amaicei – Bădia Ghiţă, o viaţă de dascăl… şi nu numai”, scrisă de Mihail Apăvăloae şi prezentată de doamna profesoară Monica Cristea.
Evenimentul a fost organizat de Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ şi de Asociaţia Învăţătorilor Neamţ, iar evident, amfitrionii acestuia au fost domnii Gabriel Ploscă şi Liviu Rusu, preşedinţii celor două instituţii.
În debutul activităţii, care a stat sub semnul unei puternice emoţii, domnul Gabriel Ploscă a prezentat invitaţii speciali din dreapta şi din stânga Prutului. Din Basarabia a sosit domnul Ghenadie Donos – preşedintele Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova (F.S.E.Ş.), însoţit de o puternică delegaţie de lideri sindicali din Chişinău şi din alte raioane: Nadejda Lavric, vicepreşedinte F.S.E.Ş.; Angelina Begu, şef sector organizare şi administrare F.S.E.Ş.; Silvia Corlăţeanu Granciuc, secretar ştiinţific Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Oleg Chihai, Academia de Ştiinţe a Moldovei; Silvia Chicu, Universitatea „Ion Creangă” Chişinău; Victor Sânchetru, preşedinte Consiliul Raional Ştefan Vodă; Simion Boţan, preşedinte Consiliul Raional Orhei; Ana Cimpoieşu, preşedinte Consiliul Raional Hânceşti; Silvia Stratan, preşedinte Consiliul Raional Rezina; Mihail Palade, preşedinte Consiliul Centrului Teritorial Chişinău al F.S.E.Ş. Din Maramureş au sosit reprezentanţi ai sindicatului din învăţământ – Ioana Petreuş, preşedinte şi Margareta Andreica, membru în Consiliul Naţional C.S.D.R. – iar din Iaşi ne-a onorat cu prezenţa doamna Violeta Amariei, preşedinta sindicatului „Gheorghe Asachi”. Au fost de faţă şi autorităţi locale nemţene: Luminiţa Georgeta Vârlan – viceprimar al municipiului Piatra- Neamţ, mulţi ani inspector general al ISJ Neamţ, împreună cu care sindicatul a găsit de multe ori soluţii pentru probleme dificile ale cadrelor didactice; doamna Florentina Vasiliu – director al Casei Corpului Didactic Neamţ; dna. Elena Preda, inspector la ISJ Neamţ şi dl. inspector general adjunct Ioan Milea – care a prezentat salutul Inspectoratului Şcolar General Neamţ; domnul subprefect Doru Nicolae Ungureanu etc. Desigur, în sală au fost prezenţi şi membri ai sindicatului nemţean, membri ai Asociaţiei Învăţătorilor, colaboratori ai revistei „Apostolul”, distinşi profesori, seniori ai şcolii nemţene, alţi oameni de cultură, elevi.
Pentru început, cuvântul a revenit domnului Ghenadie Donos care a adresat un cald salut celor prezenţi, apreciind ideea unei colaborări efective în repaginarea revistei Apostolul. (N. R. – Text integral, pag.4) Au urmat apoi intervenţiile oficiale ale nemţenilor Luminiţa Georgeta Vârlan, Florentina Vasiliu-Moise, Ioan Milea, Doru Nicolae Ungureanu.
În preambulul la aniversarea celor 101 ani de la Unirea Basarabiei cu România domnul Liviu Rusu a reamintit că „suntem în 27 martie, o zi a speranţei, o altă sărbătoare naţională, ziua în care Basarabia s-a întors acasă, marcând un proces istoric deosebit – Marea Unire, făurirea României Întregite”.
Evocarea acestui moment de importanţă crucială în istoria noastră a fost făcută de distinsele doamne: Sivia Corlăţeanu- Granciuc, doctor în istorie şi secretar ştiinţific al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (N. R. – text integral pag. 8-9) şi Elena Preda, profesor de istorie şi inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.
În discursul vibrant şi pătruns de patriotism pe care l-a susţinut, doamna Elena Preda a amintit mai întâi de proiectul educaţional „100 şcoli din Basarabia + 100 şcoli din judeţul Neamţ, întru Marea Unire a Românilor” prin care s-au încheiat 118 protocoale între unităţi ale celor două părţi. Apoi a continuat: „V-aş ruga să reflectaţi la o Basarabie care a trecut prin 4 momente deosebite ca importanţă, din care doar unul a fost de bucurie, celelalte au fost de tristeţe. Gândiţi-vă la 1812 când Moldova a pierdut acest teritoriu… Basarabia a fost în 1812 un dar pe care şi l-au făcut două imperii. Imperiul otoman şi imperiul ţarist spuneau că singura graniţă între cele două imperii trebuie să fie Dunărea. Am fost norocoşi că la momentul respectiv nu Dunărea a fost graniţa între cele două imperii.
Venim mai aproape, 1918 e singurul moment de bucurie, pe care ni-l amintim cu drag. Trebuie să menţionăm că Alexandru Marghiloman, ca să aducă Basarabia acasă, a negociat greu şi a pierdut mult. Şi-a pierdut onoarea, pe care n-a mai dobândit-o niciodată; a murit fiind considerat un trădător de neam şi de ţară, fiindcă negociase lucruri extraordinar de grave pentru România, pentru care îl mandatase însuşi regele Ferdinand. Trebuie regândită ideea că un om şi-a asumat sacrificiul de sine şi atunci a semnat acest document cu riscuri imense. Aceste contexte sunt cele care ne decid prezentul şi ne creează nouă viitorul. Aceste contexte, de care au profitat oamenii inteligenţi ai neamului, cu spirit de sacrificiu, ne-au făcut să fim ceea ce suntem, cu plusuri şi minusuri. Eu consider că măreţia faptelor unui popor stă pe o bază clară a slăbiciunilor altor popoare. Actele noastre de măreţie au fost pe baze contextuale clare, şi doar oamenii cu o pregătire diplomatică extraordinară şi cu o forţă dată de emoţia momentului, au făcut să se întâmple lucruri superbe pentru poporul român.
Venim la momentul 1940, când din nou retrăim un moment greu în care nu s-a putut spune nimic.
Iar anul 1990 a fost pierdut în zadar, anul care ar fi putut să fie 1918, repetat. Am ratat acest moment pentru că nu au existat oameni măreţi la acel moment. Când ne-am trezit era prea târziu şi mergeam pe drumul Europei fără Basarabia. Când am intrat în Europa cu drepturi depline, Basarabia a rămas în urmă, pentru că nimeni la momentul acela, în Est, nu avea vreo slăbiciune. Aceasta este perspectiva corectă pe 200 de ani asupra Basarabiei.”
Momentele precedente, de înaltă trăire patriotică, au fost întregite de bardul profesor Valentin Alexiu, care, în finalul primei părţi a evenimentului, împreună cu chitara sa, ne-a cântat şi încântat cu piesele „Scrisoare din Basarabia” şi „Basarabie română”.
Omagierea a 20 de ani de la reapariţia revistei „Apostolul” a început cu intervenţia domnului Liviu Rusu, care a relatat cum, în luna noiembrie 1934 apărea primul număr al primei serii, „dintr-o imperioasă necesitate dăscălească, fiind o revistă didactică şi literară”, o publicaţie care a vieţuit până în anul 1943, timp în care cei care au redactat-o s-au străduit să-i păstreze caracterul nealterat.
Despre seria nouă a revistei a vorbit dl. prof. Mircea Zaharia, cel care, din martie 1999 şi până în prezent, a păstorit activitatea gazetei, în calitate de redactor-şef. Domnia sa a mulţumit oaspeţilor pentru prezenţă şi vorbe bune, i-a sfătuit pe tinerii gazetari de la revista colegiului Asachi „să citească mult şi să scrie puţin, dar numai când au ceva de spus” şi a prezentat pe scurt direcţiile prioritare ale revistei: „creşterea limbii româneşti şi-a patriei cinstire”, militarea pentru punerea şcolii româneşti în matca ei firească, lupta pentru reabilitarea morală şi socială a întregului corp didactic. În continuare s-a precizat că parte dintre obiective se realizează şi prin instituirea Premiilor Revistei „Apostolul”, prin diplomele de recunoştinţă („în semn de preţuire pentru gândul şi fapta investite în sporirea zestrei spirituale a revistei”) acordate domnilor/doamnelor: Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca, Alina Pamfil, Adrian Alui Gheorghe, Mihaela Gherghelescu, Monica M. Cristea, Dan Agrigoroae, Neculai Florian, Mihăiţă Albu. A urmat un moment protocolar în care dl. Ghenadie Donos, preşedintele FSEŞ, dl Mircea Zaharia şi dna. Angelina Begu, viitor membru al Consiliului de redacţie al revistei, au vorbit cu încredere despre noul statut al publicaţiei: acela de a se face purtătorul de cuvânt al dăscălimii de pe ambele maluri ale Prutului.
A treia parte a întâlnirii a fost dedicată lansării cărţii despre viaţa şi activitatea profesorului de matematică Gheorghe Amaicei, cel care şi-a dedicat viaţa îmbunătăţirii învăţământului nemţean, a renăscut în anul 1990 Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ şi a fost printre iniţiatorii seriei noi a revistei „Apostolul”.
Prezentând cu multă sensibilitate cartea bădiei Ghiţă, doamna Monica Cristea a precizat că autorul, Mihail Apăvăloae, a cenzurat un material de 1600 pagini din care au rămas 800 şi a surprins faptul că se combină o multitudine de stiluri în relatare, cum ar fi stilul literar, stilul ştiinţific, cel publicistic şi cel administrativ.
În încheierea evocării sale, doamna Monica Cristea a concluzionat: „Bădia Ghiţă este un şcolar pentru că învaţă încă de la albine; este un dascăl răbdător pentru că a învăţat zeci de ani copiii; este un gospodar strângător, pentru că are documente şi acte pentru vreo 10 volume; este un continuator conştiincios, pentru că a dus mai departe structuri care au contribuit la recâştigarea poziţiei dascălilor; este un înţelept, pentru că a ştiut să ia ce este mai bun şi să perpetueze; este un ziditor de oameni, de structuri, de organizaţii, un iubitor de plai românesc, un vizionar respectat şi un om binecuvântat, pentru că la vârsta domniei sale, se află aici, alături de noi şi ne putem bucura de o personalitate care a făcut istorie în educaţia nemţeană.”
Vădit emoţionat de elogiile care i s-au adus, domnul Gheorghe Amaicei a prezentat mulţumirile sale, adresând urări de bine întregului auditoriu.
Şi cum altfel se putea încheia o sărbătoare – care în actualele condiţii nu a avut numai un caracter naţional ci şi unul internaţional – decât prin armoniile lansate de elevii de la Liceul de Artă „Victor Brauner”, care au ridicat sala în picioare, în aplauze entuziaste! S-a ascultat, în pioasă reculegere, Balada lui Ciprian Porumbescu, după care a urmat formaţia artistică îndrumată de doamna profesoară Mihaela Mancaş, care a încălzit sufletele publicului cu cântece legate de Bucovina şi Marea Unire. Am văzut lacrimi pe obrajii unora dintre noi.
Gianina BURUIANĂ