Pe data de 5 iunie 1779 se năştea Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog şi inginer român, fondatorul învăţământului în limba naţională din Ţara Românească, cel care, în 1818, a înfiinţat în Bucureşti prima şcoală cu predare în limba română, şi anume Şcoala de la Sfântul Sava.
Fiu de ţăran liber, Gheorghe Lazăr a fost luat de mic în casa baronului Samuel von Brukenthal. Remarcându-i aptitudinea pentru studiu, baronul l-a trimis să înveţe la gimnaziile din Sibiu şi Cluj, şi apoi la Viena, unde a urmat studii superioare de filozofie, istorie şi ştiinţe fizico-matematice. Ulterior a studiat şi teologia. Întors în Transilvania, la Sibiu, a fost hirotonit arhidiacon şi a obţinut un post la Şcoala teologică ortodoxă. A tradus în limba română o serie de lucrări didactice, printre care un manual de pedagogie. A intrat în conflict cu episcopul Vasile Moga – un adept al învăţământului în limba slavonă, care a împiedicat activitatea culturală a lui Gheorghe Lazăr, interzicându-i tipărirea manualelor în limba română. În urma unui proces disciplinar, la sfârşitul anului 1815, guvernatorul Transilvaniei l-a destituit pe Gheorghe Lazăr din funcţie, punându-l sub supravegherea autorităţilor poliţieneşti. Acest fapt l-a determinat ca, în 1816, să treacă munţii şi să se stabilească la Bucureşti, unde şi-a câştigat existenţa mai întâi ca profesor particular.
În Ţara Românească, Gheorghe Lazăr se manifestă ca promotor al ideii de înfiinţare a unei şcoli româneşti la cel mai înalt nivel ştiinţific posibil pe atunci, într-o vreme în care învăţământul se desfăşura în limba greacă. Sprijinit de Iordache Golescu şi Constantin Bălăceanu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu cei care susţineau că limba română este prea săracă pentru a exprima adevărurile ştiinţei. La 24 martie 1818, obţinând aprobarea pentru înfiinţarea şcolii româneşti, şi-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava. La început, elevii săi erau băieţi de mici meseriaşi, târgoveţi şi dascăli, pentru că odraslele boiereşti frecventau în continuare şcoala grecească. Noua instituţie a devenit curând principalul focar de consolidare şi difuzare a culturii româneşti. Din prima generaţie de elevi au făcut parte, printre alţii, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Theodor Pallady, şi Simion Marcovici.
Şcoala de la Sfântul Sava este cel mai vechi institut educaţional din Bucureşti cu predare în limba română, aici venind să înveţe şi copii de prăvăliaşi, şi copiii oamenilor de la marginea oraşului, pe care Gheorghe Lazăr i-a învăţat cu dragoste tainele ştiinţelor matematice şi ale filozofiei, în limba lor maternă. În timpul Revoluţiei din 1821, Gheorghe Lazăr şi elevii săi au trecut de partea lui Tudor Vladimirescu, ajutând la fortificarea taberei de la Cotroceni şi învăţându-i pe panduri să mânuiască armele şi să se apere.
Colaborarea sa cu revoluţionarii i-a atras mai târziu persecuţia din partea autorităţilor. Gheorghe Lazăr se întoarce bolnav în satul natal, Avrig, unde se stinge din viaţă, în ziua de 17 septembrie 1823.
După semnificaţia zilei de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc, ziua de 5 iunie a fost aleasă drept Ziua Învăţătorului, proiectul de lege privind instituirea acestei sărbători fiind adoptat la 9 octombrie 2007. Această dată a fost stabilită prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, manifestarea având un caracter educaţional, naţional, apolitic şi cultural.
Irina NASTASIU