Nasc și în Săvinești oameni

Care e visul unui absolvent de facultate? Să revină la baştină. Să pună şi el umărul la propăşirea cetăţii sale. Ca exeget, pentru că a devenit „cineva”. Că şi astăzi contează să fii deştept, să ştii multe. Nu? Cine nu ar dori, de pildă să revină la liceul din adolescenţă, ca profesor? Să folosească rampă de lansare în viaţă, chiar „cimitirul tinereţii sale”, după expresia lui Bacovia. Numai că, aici, să zicem Colegiul National „Petru Rareş”, trebuie să ştii carte cu carul. Să ai clasă. Aşa cum au avut la vremea lor iluştrii mei profesori: Borş, Rotundu, Ceauşu sau Pralea. Că nu întotdeauna premiantul clasei ajunge şi dascăl cu har. Chiar dacă are trei facultăţi şi două doctorate. Omul este măreţ în intenţiile sale dar nu şi în realizarea lor. Aici se ascund tragedia şi dezamăgirea. Şi atunci? Recomandabil pentru orice profesor este să înceapă de jos. Să meargă la ţară, să suflece mînecile şi să se afirme. Că şi acolo sunt copii minunaţi. Gîndesc comunist? Nici vorbă. Recomand doar cum poţi deveni un dascăl de marcă.
În toamna lui’ 62, pe vremea lui Ghiţă Dej, un tînăr absolvent de facultate şi-a început cariera de profesor la Şc. gen. nr. 16 Piatra-Neamt. De fapt, în comuna Săvineşti. A nu se confunda cu satul Săvineşti de pe Valea Muntelui, cuprins între Galu şi Dreptu. La acea vreme, comuna amintită avea două şcoli generale şi două primare la Dumbrava Vale şi Dumbrava Deal. Şcoală generală din sat era condusă de înv. N. Pîrloagă şi pregătea plozii ţăranilor din sat. Profii şcolii semnau condica cu numele: Jora Niculina, Săvinoiu Emilia, Brasat Gabriela, Rusu Adriana, Apetroaie Ionel, Galu Viorel, Zamfirescu Petru…Toţi dascăli de calibru.Toţi îşi iubeau cu pasiune meseria. Unii, după ce şi-au făcut datoria, au plecat într-o lume mai bună şi mai dreaptă. A doua şcoală generala era în Colonie, avea în frunte pe Doamna Cîrlănescu şi pregătea fiii muncitorilor veniţi din toate colţurile ţării la uzina. Aceştia locuiau în barăci şi vile ridicate de „bandiţii de comunişti”. Între cele două şcoli generale erau şi adversităţi, dar nu de natura antagonică. De pildă, elevii din Colonie aveau şi mai au încă o superbă sala de gimnastică, în timp ce „tăranii” făceau sportul pe toloacă. Elevii din şantier se încălzeau la calorifere, ceilalţi cu cărbuni. Dar cînd dragostea de carte e mare, astea sunt fleacuri.
La ţară viata nu-i un cîmp de roze. Fiul de peizan întelegea bine acest lucru de cum deschidea ochii. Observă din pruncie că viaţa e aspră, e dură.Te poate strivi oricînd. Şi mai pricepea ceva: nimeni nu oferă pe tava existenţa materială. Ca să supravieţuieşti trebuie să pui burta pe carte şi ciolanul la muncă. Să prăşeşti pe ogorul părinţilor şi să străluceşti la şcoală. Şi mulţi au înţeles acest lucru. S-au salvat. Aşa au ajuns puii de ţărăni din Săvineşti în zenitul recunoaşterii naţionale. Pilde? Un fiu al satului a ocupat de două ori jilţul cel mai rîvnit de la I.S.J.Neamţ. După inspectorii generali Iosif Francis Gille şi Dorina Drexler. Între anii 1994 – 2000 şi 2007- 2008. O altă săvineşteancă cu admiraţie pentru Mendeleev predă şi astăzi chimia la Colegiul National „Petru Rareş”. Paradoxal, fiii şi fiicele plugarilor, plutaşilor de altădată au îmbrăcat şi halatul de medic. Au rostit jurămîntul lui Hiprocrate. Unul dintre ei a ocupat funcţia de director al Spitalului Judeţean Neamţ. Soţia dumnealui, cardiolog, deşi nu „montează” inimi noi, precum Barnard cîndva, alină suferinţele bolnavilor cu probleme la „ceas”. Centrele universitare din Iaşi şi Bucureşti au si ele profi cu ştampilă „Made în Săvineşti”. Toţi primarii comunei sunt fiii satului. Pînă şi Viespea Dida a „ştuduit”, vorba celebrului pedagog Marius Chicos Rostogan, tot la Săvineşti. Şi ea a trecut prin clasa Doamnei, silabisind sîrguincios: „o-i”-oi şi „bo-i “-boi. Nimeni n-a bănuit la acele vremi că va fi atît de „veninoasă”. Evident, cu acul. De la distanţă, jumătate de secol, amintirile au parfum. Impresionează. Eroii lor par nemaipomeniţi. Nu fiţi ofuscaţi pe puştanii de şcoală de azi. Ei cresc aşa cum sunt educaţi. Punct!

Dumitru RUSU