■ 2/1890, Ion Creangă a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
■ 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău, profesoară artist plastic. Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi. Debut artistic: o expoziţie la Galeria „Victoria”, Iaşi (1963). Membră a U. A. P. A expus (1981-2007)) la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Târgu-Mureş, Bacău, Iaşi, Salonul Republican Bucureşti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău, Moineşti, Budapesta, Oradea şi Satu Mare (1999), Expoziţia Taberei Durău, Bienala „Lascăr Vorel” Piatra-Neamţ; alte expoziţii la: Radio Bucureşti, RIFIL Grup, Veneţia, Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi Salonul de Artă, Bucureşti, „Artimundo”, Bruxelles. A participat la Tabere şi simpozioane (1982-2007): Almaş, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Văratic, Ceahlău. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”, Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu al Ministerului Culturii „Omul anului” 2005. LA MULŢI ANI!
■ 8/1940, n. Virgil Savin, în Ghindăoani, Neamţ, inginer, a absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Institutul Agronomic „Ion Ionescu dela Brad” din Iaşi. Este autor a patru cărţi despre ţinutul natal („Râuri albe”; „Călător în timp”, „Dealuri ghindăoane I-II”, şi s-a îngrijit de editarea lucrării monografice „Viaţa filosofului Vasile Conta”, de Mihai David-Ghindăoani. LA MULŢI ANI!
■ 9/1896 – n. Aurelia Ghiaţă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 1972, Bucureşti). Plasticiană, o perioadă, profesoară de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti (1927). Expoziţii: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954, 1956). În 1970, donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Ghiaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994. O parte din creaţiile artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ (Sala Tapiseriilor). Titlul de Artist Emerit.
■ 12/1846 – n. Alexandru Lambrior, la Fălticeni, Suceava (d. 20. 09. 1883, Iaşi). A urmat cursuri primare la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere din Iaşi. Profesor la: Botoşani şi Iaşi. Membru la „Junimea” (1972), debut în 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru desăvârşirea studiilor (1875). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societăţii Franceze de Lingvistică). Colaborări: „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, „Romania”. Cărţi: „Limba română veche şi nouă. Tălmăcirea românească a scrierilor Oxstenstiern” „Carte de citire, cuprinzând texte vechi româneşti”, „Gramatica română. Fonetica şi morfologia”, „Studii de lingvistică şi folcloristică”, îngr. şi întrod. Ion Nuţă, 1976.
■ 12. 01. 1947 Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. După absolvirea şcolii generale şi a liceului în Buhuşi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi; „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ-Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial (1914-1918)”; „Băncile populare din judeţul Neamţ” ş. a. LA MULŢI ANI!
■ 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constantin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), întemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ şi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucureşti. Paroh la: Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Pângăraţi; Biserica „Precista” din Piatra-Neamţ, protopop al Judeţului Neamţ; director al Şcolii de Cântăreţi din Piatra-Neamţ. A efectuat săpături arheologice. Distins cu numeroase ordine şi medalii. O stradă, o fundaţie şi o editură din Piatra-Neamţ îi poartă numele; cetăţean de onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”, „Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoria antiquitatis”. Cărţi: „Călăuza Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor (premiul Academiei), „Movila Haiducului”, „Comori care se risipesc”, „Câmpul lui Dragoş”, „Frumuşica. Village préhistorique a céramique peinte dans la Moldavie du Nord”, „Prin Moldova de sub Munte”.
■ 18/1925 – n. Emil Leahu, la Bacău (d. 15. 11. 2002, la Piatra-Neamţ), profesor de limba şi literatura română, estetician, autor de manuale şcolare (Limba şi literatura română pentru clasa a X-a, 1978), coautor la manualul de limba română pentru clasa a XI-a (1993). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Profesor şi inspector şcolar în Bacău şi la Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ (1961), preşedinte al Filialei Neamţ a Societăţii de Limbă şi Literatură Română. Cărţi „Estetica sonetului”, „Opera şi personalitatea lui Ion Creangă”, „Factura romantică în nuvela lui C. Negruzzi”, „Tudor Arghezi, limbaj de pamfletar”, „Poetică şi stilistică pentru elevi, studenţi şi profesori. Sinteze teoretice şi comentarii” (colab.) etc.
■ 19/1806 – n. Alecu (Alexandru) Donici, la Bezeni (azi, „Donici”), Orhei (d. 20. 10. 1865, Piatra-Neamţ), fabulist şi traducător. A studiat: acasă, la Liceul Militar din Petersburg. În 1826, demisionează din armată, intră în administraţie, la Chişinău şi apoi la Iaşi, la Epitropia Şcolilor. Se stabileşte la Piatra-Neamţ (1841), deţine funcţii în magistratură (la Iaşi) şi membru al Divanului Obştesc. Împreună cu C. Negruzzi şi Gh. Asachi, în comitetul de conducere al Teatrului Naţional din Iaşi (1855). Menţionat ca traducător de fabule din Puşkin şi Krâlov, în revista moscovită „Teleskop” (1835); a tradus şi a publicat cu Costache Negruzzi „Satire şi alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, „Ţiganii”, de Puşkin (1837) şi alte creaţii din literatura universală: „Fabule”, 1840, ed. a II-a, 1842, „Fabule”, pref. C. Negruzzi, f. a.
■ 20/1949 – n. Constantin Pricop, la Piatra-Neamţ, poet, critic şi istoric literar, membru al U. S. (1990), doctor în filologie (1999). A frecventat primii ani de şcoală în oraşul natal, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1972). Un an a fost lector la Universitatea din Suceava (1991-1992), apoi, din 1992, la Facultatea de Litere a Universităţii ieşene (prodecan, 2004-2006, şef de catedră, din 2006). Redactor-şef al Revistei „Alma Mater”, diferite posturi la „Convorbiri literare”, redactor-şef la publicaţiile „Sud-Est” şi „Continent”. Colaborări: „România literară”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Contrapunct”, „Steaua”, „Contrafort” ş. a. Cărţi: „Viaţa fără sentimente”, „Marginea şi centrul”, „Seducţia ideologiilor şi luciditatea criticii”; „Literatura de tranziţie”; „Naratori şi modelare umană în medievalitatea românească” (colab.), „Literatura română postbelică”, Nae Ionescu, „Între ziaristică şi filozofie”. LA MULŢI ANI!
■ 21/1951 – n. Cezar Ţucu, la Blăgeşti, Bacău, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Liceul „George Bacovia” din Bacău şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi (1974), profesor la Şcoala din Tazlău, director educativ şi director (1980-1990; 2000 şi în prezent). Pentru activitatea didactică, distins cu diverse diplome. Este vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „I. I. Mironescu” din Tazlău. A fost: redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Revistei „La Tazlău”. Este redactor la Revista „Antiteze”. Debut editorial cu „Lumea în 300 de epigrame şi catrene”, (1998); alte cărţi: „Blestemele şi scrisorile Creatorului”, „Reforma şcolară şi alte fabulaţii”, „Aria figurilor plane”, „Aproape fabule”, „Fabule matematice”, „Alte scrisori şi blesteme”, „Noi scrisori şi blesteme”, „Numai blesteme”, „Scrisori neterminate”, „Blestemele păcatului”. LA MULŢI ANI!
■ 24/1991 – d. Iulian Antonescu, la Bucureşti (n. 26. 07. 1932, la Piatra-Neamţ, v. fişa lunii iulie.)
■ 24/1931 – n. Constantin Fântână, la Roman, prozator, a absolvit Liceul Militar din Iaşi (1948). Deţinut politic (1949-1955), exmatriculat din facultate (1957). A terminat totuşi Facultatea de Matematică-Mecanică (Iaşi, 1971) şi a lucrat, până în 1991, la Centrul de Fizică a Pământului şi Seismologie, coordonând activitatea Observatorului Seismologic de la Muntele Roşu. Este autorul romanului „Sentinţa”.
■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
■ 25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiuleşti, Mehedinţi, (d. 2. 07. 2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din Judeţul Neamţ (Dragomireşti, Ivaneş, Hlăpeşti). În 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, iar din 1970, revine în învăţământ (Liceul Pedagogic, Şcoala Nr. 9, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul Industrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan, în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”, o selecţie din articolele răspândite în presă de-a lungul anilor.
■ 28/1932 – n. Ermil Bucureşteanu, la Slobozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, a întrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la Şcoala Specială din Brăila şi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redactor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profesor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiul Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Ceahlăul”, „Steagul Roşu”, „Preocupări didactice”, „Tribuna şcolii”, „Magazin”, „Flacăra”. Debut editorial: „Student în filosofie – Pagini de dragoste”, roman (2006). Alte cărţi: „Naiana şi Raşela”, „Ani de şcoală”, „Muntencele”, „Iubiri vinovate”, „Poemele iubiri”, „Povestiri”, „Cronici, eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri întrerupte” (colab.), antologia: „Poeţi nemţeni” ş. a. LA MULŢI ANI!
■ 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005). A participat la 12 tabere de pictură. LA MULŢI ANI!
■ 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ). Profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă. Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Liceul de Fete, în prezent, Colegiul „Calistrat Hogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”). În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939). În 1940 publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”. A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
Constantin TOMŞA