Şi în acest an creştinii ortodocşi din Republica Moldova au sărbătorit Crăciunul de două ori: unii preferă evenimentul pe stil nou, unii – pe vechi, alţii aleg să serbeze de două ori Naşterea Domnului. Pe de altă parte, reprezentanţii bisericilor sunt de părere că în aşa mod se încalcă canoanele bisericeşti.
Părintele Octavian Moşin de la Biserica „Întâmpinarea Domnului” aminteşte că Naşterea Domnului este una dintre cele douăsprezece sărbători împărăteşti. „Ea aduce aminte despre naşterea lui Iisus Hristos. Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei pentru că este o împlinire a prorociilor Vechiului Testament”.
„Iisus Hristos numai o dată se poate naşte”
Pentru că biserica la care slujeşte este de stil vechi, Naşterea Domnului se sărbătoreşte pe 7 ianuarie, la fel cum o fac şi majoritatea creştinilor din R. Moldova. Părintele Moşin motivează această dată prin tradiţia locului. „La noi toate sărbătorile merg după calendarul iulian. Însă în ultima vreme trăim un fenomen bolnăvicios, oamenii confundă sărbătorile, ori le sărbătoresc dublu, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a canoanelor bisericeşti. Se denaturează înţelesul evenimentelor religioase, cum ar fi Crăciunul – unul detaşat de Iisus Hristos, care numai o dată se poate naşte. Fiecare zi a postului ne introduce în tema sărbătorii. Dacă nu trăieşti cu lucrul acesta timp de 40 de zile, dacă nu posteşti, nu participi la slujbe, nu te împărtăşeşti, e clar că nu ai o legătură cu Biserica şi cu toată încărcătura pe care o transmite”, declară parohul.
De ce majoritatea bisericilor din R. Moldova sărbătoresc Naşterea Domnului pe 7 ianuarie? Părintele Octavian spune că Biserica din acest spaţiu geografic se conduce de calendarul vechi, iulian, după care urmează toate sărbătorile. „În anii 20 ai secolului trecut, Europa trecea la uniformizarea calendarului şi a fost acceptat calendarul gregorian, care vine din apus, fiind implementat de către Papa Grigore în secolul XVI. Prin această schimbare în viaţa civilă şi unele Biserici Ortodoxe locale au trecut treptat la calendarul gregorian, însă nu toate. Biserica Rusă, sub influenţa căreia suntem de atâta vreme, nu a acceptat noul calendar. Au mai refuzat noul calendar bisericile Serbiei, Georgiei, Ierusalimului şi Sf. Munte”, spune părintele Octavian, care este şi conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova.
Cum este la Bucureşti, aşa să fie şi la Chişinău
Părintele Nicolae Creţu, slujitor la Biserica „Sfântul Ierarh Grigore Palama” din Chişinău spune că subiectul este unul sensibil atât pentru biserică, cât şi pentru societate. „Atunci când s-a îndreptat calendarul, în Basarabia care era parte a României Mari, a existat un val de rezistenţă până s-a ajuns la aceea că trebuie de sărbătorit pe stil nou. Astăzi, noi sărbătorim pe stil vechi, chiar dacă biserica noastră aparţine Patriarhiei Române. Dar noi înţelegem că sunt creştini care sărbătoresc pe stil nou şi ţinem cont de asta. Facem slujbă şi pe 25 decembrie şi pe 7 ianuarie. Nu e vorba de două sărbători, ci oameni cu gândire diferită. Oamenilor trebuie să li se explice noţiunea de Crăciun şi acum trebuie să avem puţină răbdare, pentru că avem de schimbat nişte mentalităţi, în special ale persoanelor în vârstă. Respectăm alegerea fiecăruia”, concluzionează parohul.
Despre data cea mai potrivită pentru Crăciun, părintele Nicolae spune că ar trebui să fie 25 decembrie. „Să sperăm că vom ajunge cu toţii să sărbătorim în aceeaşi zi, mai exact atunci când o face toată ţara, România, adică Biserica Ortodoxă Română. Cum este la Bucureşti, aşa să fie şi la Chişinău”, susţine reprezentantul bisericii.
În ţările europene, Crăciunul este mai important decât Revelionul. Părintele Creţu îndeamnă credincioşii să ia exemplu. „La noi a rămas aşa o nostalgie, iar sărbătoarea Anului Nou este mai frumoasă decât Naşterea Domnului. Şi are un aspect gastronomic – să mâncăm, să ne veselim, încălcând postul în noaptea de Revelion. Într-un fel, Crăciunul este minimalizat ca importanţă şi oamenii ajung să nu înţeleagă sensul evenimentului”, a explicat parohul.
Este un fenomen firesc
De cealaltă parte, folcloristul Tudor Colac de la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei spune că populaţia Basarabiei a sărbătorit totdeauna pe stil nou. „Tradiţional, cu excepţia unor perioade scurte, s-a sărbătorit pe stil nou, dar odată cu venirea ruşilor, s-a trecut la ritul vechi, cum este în Rusia. În acelaşi timp, în raioanele de sudul Moldovei şi în câteva localităţi din nord, oamenii au ţinut întotdeauna sărbătorile pe stil nou. Nu este nimic straniu în ceea ce se întâmplă la noi, este un moment natural. România când a trecut la ritul nou, tot a avut neînţelegeri cu populaţia din nordul Bucovinei. S-a răzvrătit lumea care era obişnuită cu calendarul vechi. Ei semănau, prelucrau pământul, în special agricultorii erau indignaţi, dar cu timpul totul s-a aşezat la locul lui”.
Despre sărbătorirea unui eveniment religios de două ori, folcloristul spune că nu este normal. „Acum e un dualism când lumea încearcă să fie în rând cu Europa. Populaţia mai în vârstă, totuşi, sărbătoreşte pe vechi, dar sub presiunea generaţiei mai tinere, încearcă să accepte că se poate celebra diferit, adică pe nou. La mijloc este acelaşi complex ceremonial de obiceiuri. Totuşi, există o frământare, o mişcare dualistă în societate şi ea cu timpul se va limpezi”, spune optimist Tudor Colac. (N. R. – Adaptare după ziarul TIMPUL)
Red. Chişinău