În zile de 1 şi 2 noiembrie 2021, Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a găzduit lucrările Simpozionului Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă cu titlul: Pastoraţie şi duhovnicie în Diaspora Românească. Purtarea de grijă a celor adormiţi, în cultul şi practica Bisericii Ortodoxe.
Devenit o tradiţie teologică academică, simpozionul a adunat, atât cu prezenţă fizică cât şi on-line, participanţi din ţară şi străinătate, cadre didactice universitare, cercetători, doctoranzi din România, Polonia, Belgia, Germania, Rusia, Macedonia, Kenya, Bulgaria.
Sesiunea inaugurală, care a avut loc în dimineaţa zilei de 1 noiembrie 2021, în Aula Facultăţii de Teologie Ortodoxă, a fost marcată de prezenţa a patru ierarhi: ÎPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, PS Petroniu, Episcopul Sălajului, PS Neophytos Kongai, Episcop de Nyeri şi Mount Kenya, şi PS Benedict Bistriţeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Dintre numeroasele teme abordate în cadrul secţiunilor simpozionului amintim: Academicieni cu viaţă duhovnicească, trecuţi la Domnul; Fenomenul migraţiei în general şi migraţia românească în America. Preasfinţitul Policarp Moruşca, primul episcop al Diasporei româneşti; Realităţi misionare în Diaspora Ortodoxă Românească; Episcopia Ortodoxă Română a Italiei – aspecte istorice şi canonico-juridice; Constantin Virgil Gheorghiu şi provocările pastoraţiei românilor din exilul francez; „Adormirea în Domnul” versus „trecerea în nefiinţă”; Viaţa duhovnicească în comunităţile maramureşene din Portugalia; Perspectiva morţii reflectată în Jurnalul de război al Reginei Maria a României. Cimitirele de război ca loc al cinstirii eroilor; Creştinismul ortodox şi provocările morale create de inteligenţa artificială; Educaţia religioasă, factor de menţinere a unităţii Românilor din ţară şi Diaspora etc.
Subiectul diasporei ortodoxe este unul foarte ofertant în contextul actual. Există zone multiple de interes care ar necesita aprofundare. Dintre acestea amintim: relaţiile interpersonale în diaspora; relaţiile dintre membrii diasporei şi ţara/Biserica mamă; rolul elitelor în modelarea conştiinţei grupurilor din diaspora; pericolul instrumentalizării Bisericii în diaspora – aceasta devine „portavoce” animată de opţiuni politice, sociale şi culturale.
Biserica Ortodoxă, pe lângă scopul de a mărturisi credinţa, are şi datoria de a apăra demnitatea oamenilor în faţa oricăror umilinţe. Se impune nevoia unei strategii concrete de a apăra drepturile persoanelor, ca o implicare socială asumată de către Biserică în faţa noilor ideologii. Biserica Ortodoxă nu poate rămâne pasivă, justificându-şi neimplicarea în plan socio-economic doar prin asumarea misiunii spirituale.
Pastoraţia poate fi revigorată inclusiv prin recuperarea memoriei omiletice şi catehetice. Tezaurul de omilii, predici, cuvântări, cateheze poate reînsufleţi o componentă esenţială în cultul creştin: predicarea cuvântului în contextul actual.
Aşteptăm cu interes volumul în care vor fi publicate lucrările simpozionului ce vor oferi modalităţi concrete de abordare a tematicii şi înţelegere a fenomenelor prezentate.
Dr. Mihai FLOROAIA