Cine poate spune, cu adevărat, când ajunge un profesor să-şi înţeleagă pe deplin menirea? Această întrebare, care mă însoţeşte de peste douăzeci de ani în educaţie, a căpătat un sens nou în urma mobilităţii Erasmus+, The Danish Approach to Well-being: Growing a Positive Mindset, Balancing Body and Mind, desfăşurate la Copenhaga, între 6 şi 11 iulie 2026. A fost o experienţă care nu doar a confirmat direcţii profesionale, ci le-a şi reconfigurat, aducând în prim-plan o pedagogie a stării de bine, a echilibrului şi a prezenţei − valori pe care le-am cultivat constant în practica didactică, dar care, în contextul danez, au dobândit o claritate aparte.
Formarea s-a desfăşurat la Europass Teacher Academy Copenhagen (Body Mind Academy), sub coordonarea formatorului Peter Junker, profesionist cu o expertiză solidă în leadership educaţional, stare de bine, playful learning. Încă de la început, atmosfera a fost caldă, deschisă, orientată spre colaborare şi autenticitate. Sesiunea introductivă a creat premisele unei comunităţi de învăţare în care fiecare participant a fost invitat să reflecteze asupra propriilor intenţii, asupra responsabilităţii personale şi asupra modului în care îşi trăieşte valorile în spaţiul profesional.
Modelul High Touch vs. High Tech a deschis discuţia despre echilibrul necesar între dimensiunea relaţională şi cea tehnologică a educaţiei. Pentru mine, profesor de limba şi literatura română, obişnuit să lucrez cu nuanţe, simboluri şi profunzimi, întâlnirea cu pedagogia daneză a fost revelatoare: am regăsit în filosofia hygge o pedagogie a prezenţei, a atenţiei şi a introspecţiei, care se armonizează firesc cu formarea umanistă.
Atelierele dedicate psihologiei pozitive, în special exerciţiul celor 24 trăsături de caracter, au oferit instrumente concrete pentru motivarea elevilor, consolidarea încrederii şi crearea unui climat educaţional echilibrat. Sesiunea despre playful learning a demonstrat că jocul, creativitatea şi spontaneitatea pot fi integrate cu naturaleţe în design-ul unei lecţii, fără a diminua rigoarea actului didactic.
Un moment de profunzime l-au constituit exerciţiile de reflecţie personală, care au invitat la întrebări esenţiale: unde îmi pierd direcţia, ce parte din mine are nevoie de mai multă acceptare, unde nu trăiesc în acord cu propriile valori? Aceste interogaţii, aparent simple, au deschis un spaţiu de introspecţie necesar unui profesor cu experienţă, care înţelege că dezvoltarea profesională este inseparabilă de cea personală. În paralel, modelul celor patru faze ale dezvoltării echipei − explorare, lipsa de satisfacţie, integrare, dezvoltare − a oferit un cadru teoretic matur pentru înţelegerea dinamicii unei colectivităţi, a creşterii continue şi a responsabilităţii împărtăşite.
Programul Well-being Ambassador a completat formarea prin provocări aplicate, menite să întărească dimensiunile fizică, socială şi mentală ale stării de bine. Explorarea naturii urbane − Amager Strandpark, Amager Nature Park, Deer Park − a demonstrat modul în care spaţiul natural devine un instrument pedagogic. Cultura bicicletei, integrată organic în viaţa oraşului, a oferit o perspectivă asupra mobilităţii sustenabile ca formă de echilibru interior. Dimensiunea socială a fost consolidată prin experienţe precum social dining la Absalon sau vizita în comunitatea alternativă Christiania, spaţii care cultivă dialogul, diversitatea şi incluziunea. Dimensiunea mentală a fost susţinută prin practici nordice precum sauna şi ice bath, prin exerciţii de recunoştinţă şi prin meditaţie, toate orientate spre reglarea stresului şi creşterea clarităţii interioare.
În cadrul sesiunii dedicate prezentării şcolilor, am vorbit despre Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, instituţia în care am fost elev şi în care, de 18 ani, sunt profesor. Dialogul cu colegi din Islanda, Grecia, Franţa, Portugalia, Spania, Cehia şi Ungaria a consolidat sentimentul apartenenţei la o comunitate educaţională europeană, în care diversitatea devine resursă, iar colaborarea − principiu de lucru.
Competenţele dobândite în această mobilitate vor fi integrate în mod direct în activităţile educaţionale: în cursul opţional Be Green Indoor and Outdoor, unde sustenabilitatea se împleteşte cu mindfulnessul şi reflecţia ghidată; în orele de dirigenţie, prin activităţi de gestionare a emoţiilor, comunicare pozitivă şi colaborare; în orele de limba şi literatura română, prin lecturi reflexive, scriere creativă şi interpretări orientate spre dezvoltarea socio-emoţională.
Retrospectiv, mobilitatea Erasmus+ de la Copenhaga a fost o experienţă de formare relevantă. A îmbinat formarea profesională cu reflecţia personală, pedagogia cu perspectiva culturală, teoria cu practica. A fost o lecţie despre cum educaţia poate deveni un spaţiu al stării de bine, al echilibrului şi al devenirii. Iar această lecţie va fi predată din următorul nou an şcolar în colegiul nostru, reconfirmat, în luna iulie 2026, „Şcoală Europeană”, în activităţile cu elevii, în proiectele viitoare, în felul în care construim împreună o comunitate educaţională europeană, modernă şi profund umană.
Prof. dr. Mihaela Cătălina TĂRCĂOANU