O nouă disciplină opţională în Republica Moldova
Elevii din clasele a IX-a şi din clasele liceului comunist din Basarabia au, conform curriculumului, o disciplină opţională dedicată studiului represiunilor şi rezistenţei împotriva regimului comunist de ocupaţie. Curriculumul „Regimul totalitar comunist – represiune şi mişcarea de rezistenţă” a fost aprobat de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în luna februarie 2024 şi face parte din campania de Comemorare a foştilor deportaţi în Siberia.
Disciplina opţională, elaborată sub egida Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova şi aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării la data de 5 februarie curent, are menirea de a dezvolta şi consolida competenţele specifice disciplinei istoria românilor şi universală şi a înţelege mai profund, de către elevi, fenomenul represiunilor la nivel local, regional şi internaţional.
Conform Asociaţiei, disciplina opţională derivă din disciplinele Istoria românilor şi universală şi Educaţie pentru societate, scopul fiind extinderea competenţelor acestor discipline şi formare altora noi. Disciplina opţională vine să contribuie la atingerea idealului educaţional al Republicii Moldova stipulat în Codul educaţiei (art. 6): „formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabilă de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate”.
Elaborarea curriculei disciplinare opţionale face parte din campania de Comemorare a foştilor deportaţi în Siberia.
* * *
Acum 75 de ani, sovieticii au deportat 11.293 de familii – 35.796 persoane, dintre care 9.864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. Numită „operaţiunea Iug”, în cadrul ei au fost ridicaţi oamenii gospodari, familiile înstărite din localităţile din Basarabia.
7.620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.
Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02,00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00.
Deportaţii erau ridicaţi în mare grabă. Deşi conform ordinului ocupanţilor, oamenii aveau voie să ia până la 1,5 tone de bagaje cu ei, în realitate mulţi nici măcar nu reuşeau să-şi ia strictul necesar la drum, mâncare şi haine mai călduroase. Averea rămasă era confiscată – ajungea la stat, în colhoz, ori pur şi simplu era furată de consătenii rămaşi la baştină.
Potrivit istoricilor, în Siberia oamenii erau găzduiţi în barăci construite special pentru această operaţiune, sau rămase de la valul de deportări anterioare. De regulă, o baracă găzduia mai multe familii.
Primul an a fost cel mai crâncen, mulţi îşi pierdeau viaţa din cauza frigului cumplit, a foametei şi a muncilor silnice.
În total au existat trei valuri de deportări ale populaţiei din Basarabia şi Bucovina de Nord.
Angelina BEGU