Profesor titular de limba franceză la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, doamna Loredana Mitrea cumulează o multitudine de responsabilităţi la nivelul acestei instituţii şi nu numai: consilier educativ, responsabil al Comisiei SNAC (Strategia Naţională de Acţiuni Comunitate), membru în Consiliul Consultativ al disciplinei limba franceză din cadrul ISJ Neamţ, membru al Asociaţiei Române a Profesorilor de Franceză, formator/evaluator DELF certificat Sèvres, profesor evaluator pentru examenele şi concursurile naţionale (CPEECN), profesor metodist, mentor. Este şi autoarea a numeroase cărţi cu tematică metodico-ştiinţifică printre care: „Communiquer en français à travers le sport”, „Testez votre français”, „Dictionnaire du sport” şi a altor publicaţii.
– Ne-aţi putea povesti care este geneza acestei pasiuni pe viaţă pentru limba franceză?
– A fost dragoste la prima vedere. Odată cu primele lecţii de limba franceză, pe când eram în clasa a V-a, am descoperit muzicalitatea acesteia, eleganţa sa şi mi-am dorit să o vorbesc fluent. E foarte adevărat că la atingerea scopului au contribuit şi dragile mele profesoare din gimnaziu şi liceu. Nu aveam acces la documente video sau audio, dar învăţam multe cântecele şi poezii, ceea ce făcea ca ora de franceză să fie una dintre cele mai frumoase.
– Sunteţi autoarea unor publicaţii metodico-ştiinţifice de mare valoare. Ce a presupus asta?
– Vine vremea când acumulezi la catedră o experienţă pe care doreşti să o împărtăşeşti, atât colegilor profesori, cât şi unui număr cât mai mare de elevi. Pentru lucrarea de obţinere a gradului I, am cercetat metode de predare a limbii franceze elevilor din licee vocaţionale sportive, descoperind multe lucruri interesante şi utile. Aşa că le-am publicat într-o carte ce ar putea să folosească şi altora: „Communiquer en français à travers le sport”. Celelalte două publicaţii, „Testez votre français” şi „Dictionnaire du sport” au fost gândite pentru a-i ajuta pe elevii interesaţi de sport să progreseze la limba franceză, să dobândească nişte competenţe reale de comunicare.
– Tocmai s-au încheiat activităţile aniversării a 152 de ani de existenţă a Colegiului Naţional „Petru Rareş”. Cum vă simţiţi ca parte a acestei comunităţi?
– M-am integrat foarte uşor în familia Rareşului. Urc de fiecare dată cu mândrie scările sale impunătoare şi mă bucur de o colaborare excelentă cu nişte colegi creativi, empatici, competitivi, alături de care ştiu că pot muta munţii din loc. Colegiul Naţional „Petru Rareş” e un loc unde se poate evolua pentru că direcţiunea liceului îi dă fiecăruia spaţiul de a se dezvolta. E foarte important să ştii că eşti sprijinit, că poţi avea iniţiativă.
– Aţi fost printre organizatorii manifestărilor aniversare de 152 ani. Ce misiune aţi avut dvs.?
– În fiecare an, ziua liceului este mult aşteptată, atât de elevi, cât şi de profesori pentru că atunci avem cu toţii ocazia să proiectăm şi să realizăm activităţi diferite de ceea ce lucrăm zilnic la ore. Este un entuziasm general care începe cu mult înainte de 27 noiembrie şi culminează cu satisfacţia de a împleti istoria şcolii cu cea personală şi profesională.
Aniversarea celor 152 ani a avut o puternică latură spirituală marcată de comemorarea primilor directori ai liceului şi de defilarea cu torţe, dar a inclus şi manifestări artistice, culturale, sportive şi ştiinţifice: simpozioane, conferinţe şi work-shopuri, piesă de teatru, expoziţii, concursuri.
Misiunea mea a fost, în primul rând, de a colecta toate activităţile gândite de colegi şi de a concepe un program unitar. În plus, am participat la organizarea acţiunilor catedrei de limba franceză care, anul acesta au fost deosebite. Ca de fiecare dată, am colaborat impecabil cu elevii din Consiliul Şcolar al Elevilor (CŞE).
– Aţi avut un oaspete important în persoana pedagogului francez Hugues Denisot…
– Ideea de a-l invita pe profesorul Hugues Denisot a aparţinut celei care reprezintă sufletul limbii franceze în judeţul nostru, prof. Cristina Grigori. S-a dovedit o alegere inspirată de a sărbători şi Ziua Profesorului de Franceză pentru că a reuşit, în doar două zile, să creeze magie. Un atelier de teatru cu elevi de nivelul A1, la finalul căruia copiii au jucat două versiuni ale poveştii „Albă ca Zăpada”, una clasică şi una modernă. Un atelier de artă contemporană cu elevi de nivelul B1 ce a abordat tehnici de lucru inovative şi care a avut ca produs o expoziţie a copiilor. O conferinţă Zoom care a ţinut participanţii cu sufletul la gură, despre documentul video în ora de franceză. În plus, un atelier de formare pentru profesori ce a presupus integrarea teoriei inteligenţelor multiple în predarea limbii franceze. Un regal pedagogic!
– În calitate de consilier educativ, cum aţi caracteriza colaborarea cu Consiliul Şcolar al Elevilor?
– Despre Consiliul Şcolar al Elevilor din CNPR vorbesc întotdeauna cu mândrie. Un grup unit, inovativ şi responsabil care scrie istorie la fiecare mandat. Tinerii din Biroul Executiv sunt în preajma noastră mereu, uneori anticipând situaţiile la care ar putea fi de folos. Şi mă refer în principal la organizarea activităţilor extraşcolare. Fireşte, îşi reprezintă colegii în orice problemă, însă atunci când e nevoie de a pune în mişcare voluntari, maşinăria CŞE nu dă greş. Au şi ei motorul lor. Se numeşte Robert Băltog, acum student la Facultatea de Ştiinţe Politice, un tânăr cu inimă de rareşist.
– Ce s-ar putea face pentru sporirea interesului elevilor pentru limba franceză?
– Anul acesta avem patru grupe de DELF la „Petru Rareş”, ceea ce demonstrează că interesul pentru limba franceză e foarte mare, dar fiind studiată ca limbă secundară, trebuie susţinută motivaţia elevilor pentru a o aprofunda. E nevoie de contactul direct cu vorbitori nativi prin proiecte ce presupun schimbul de experienţă, prin invitaţi francofoni care să interacţioneze cu elevii în moduri diferite (artă, muzică, literatură, sport etc.), în funcţie de interesul acestora. Cert este că trebuie depăşită graniţa orei şi a clasei.
– Am observat în activitatea dvs. o preocupare intensă pentru sport. De unde provine?
– În primii 12 ani din carieră am predat la Liceul cu Program Sportiv din Piatra-Neamţ. Ca profesor de liceu vocaţional, chiar dacă predai teorie, îţi adaptezi metodele şi resursele la potenţialul elevilor şi la preocupările acestora. Aşa că mare parte din cercetarea pe care am realizat-o în domeniul didactici limbii franceze i-a avut ca reper pe sportivi. E un subiect fascinant şi inepuizabil, cu o puternică dimensiune culturală şi care poate fi abordat la orice nivel.
Sportul este un subiect ce poate fi luat în calcul de metoda acţională – o abordare care aduce în plus noţiunea de „sarcină” de îndeplinit în multiplele situaţii cu care elevul se va confrunta în viaţa socială. Ea aduce autenticitate prin aceea că presupune nu numai comunicarea cu celălalt, dar şi acţionarea împreună cu acesta în limba străină.
– Ce vă nemulţumeşte cel mai mult la sistemul actual de învăţământ?
– Sistemul de învăţământ este într-o continuă schimbare, ceea ce nu e neapărat un aspect negativ, dacă scopul transformărilor este de a îmbunătăţi calitatea actului educaţional. Se modifică, însă, prea des şi prea mult fără a se solicita părerea celor direct interesaţi: elevii, părinţii, cadrele didactice. Lipsa continuităţii antrenează o instabilitate pe care nu ne-o dorim.
Pe de altă parte, nu înţeleg de ce sistemul acesta nu e niciodată pregătit cu resursele potrivite, în timp ce în alte ţări, dotările mereu actualizate îi provoacă pe actanţii sistemului să se perfecţioneze şi să fie tot timpul la înălţime. Din fericire, eu predau la un liceu care are ca prioritate asigurarea tuturor condiţiilor pentru un învăţământ de calitate, însă nu este la fel în toate şcolile.
A consemnat Gianina BURUIANĂ