Evaluarea standardizată în educaţie se referă la un tip de evaluare în care toţi elevii sau studenţii dintr-o anumită regiune, şcoală sau ţară, sunt testaţi în aceleaşi condiţii, folosind aceleaşi întrebări sau teste, cu scopul de a măsura performanţa şi cunoştinţele lor pe teme specifice. Acest tip de evaluare este adesea utilizat pentru a compara elevii între ei sau pentru a evalua sistemele educaţionale în general.
Cum funcţionează evaluarea standardizată în România?
În România, evaluările standardizate sunt aplicate la mai multe niveluri ale sistemului educaţional, cu scopul de a măsura nivelul de cunoştinţe al elevilor şi de a sprijini procesul educaţional prin identificarea nevoilor de îmbunătăţire. Unele dintre cele mai importante examene standardizate în învăţământul românesc sunt:
Evaluarea Naţională (pentru elevii de clasa a VIII-a) – este un examen care se susţine la finalul clasei a VIII-a, după absolvirea învăţământului gimnazial. Evaluarea se concentrează pe disciplinele limba şi literatura română şi matematică, în trecut exista şi o disciplină la alegere (de obicei, istorie/geografie).
Cum funcţionează? Toţi elevii din România susţin această evaluare, care este standardizată la nivel naţional. Testele sunt concepute de Ministerul Educaţiei, iar rezultatele sunt folosite pentru admiterea în liceu. Funcţionează? În general, da. În particular, situaţiile se rezolvă după înscrierea la liceu, prin transferul elevilor care nu se regăsesc la profilul unde nota primită i-a repartizat.
Bacalaureatul este un examen naţional care se susţine la finalul liceului, pentru a evalua pregătirea generală a elevilor în domenii precum limba şi literatura română, disciplinele de specialitate (în funcţie de profilul liceal ales) şi probe de competenţe. Evaluarea este standardizată şi are scopul de a verifica competenţele formate pe parcursul celor patru ani de liceu. Rezultatele la Bacalaureat influenţează, uneori, admiterea la facultate. Pe parcursul timpului, probele pentru examenul de Bacalaureat s-au diminuat, de la un examen de maturitate în care erau verificate competenţele formate la toate disciplinele de studiu, vezi perioada interbelică, după 1925, la reducerea probelor la şase şi în prezent trei probe, plus evaluarea competenţelor lingvistice şi digitale.
Testele de competenţe (de exemplu, testele de limbă străină) – aceste teste sunt folosite pentru a măsura competenţele elevilor în comunicarea într-o limbă străină (de exemplu, engleză, franceză) la diferite niveluri. Testele sunt standardizate, iar elevii susţin examenele pentru a obţine certificate care atestă nivelul lor de cunoaştere a limbii.
Testele de evaluare pentru clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a. Aceste evaluări se aplică pentru a măsura progresele elevilor pe parcursul ciclului primar şi gimnazial. Testele se concentrează pe domenii esenţiale precum limba română, matematica şi ştiinţele, iar scopul lor este mai mult de diagnostic. Rezultatele sunt folosite pentru a-i ajuta pe profesori şi pe părinţi să identifice punctele forte şi punctele slabe ale elevilor.
Beneficiile evaluării standardizate
Obiectivitate – fiind standardizate, aceste teste reduc riscul de subiectivism în evaluarea performanţei elevilor. Comparabilitate – rezultatele permit compararea performanţei elevilor, şcolilor şi regiunilor între ele, oferind o imagine de ansamblu asupra sistemului educaţional. Măsurarea progresului permite autorităţilor educaţionale să măsoare progresul naţional în domenii cheie şi să facă ajustări acolo unde este necesar.
Critici aduse evaluării standardizate: provoacă stres pentru elevi, unele critici spun că acest tip de evaluare pune presiune mare pe elevi şi poate afecta starea lor emoţională. Nu reflectă toate abilităţile, testele standardizate pot să nu capteze întreaga gamă de abilităţi şi talente ale elevilor, cum ar fi gândirea creativă sau abilităţile sociale. Lipsa personalizării, deşi sunt utile pentru evaluarea generală, nu oferă informaţii detaliate despre nevoile educaţionale individuale ale elevilor.
Ce probleme ar rezolva evaluarea standardizată la fiecare disciplină, pe parcursul anului şcolar, cu planificări stricte la nivel naţional?
O evaluare standardizată pe parcursul anului şcolar, pentru fiecare disciplină, ar putea rezolva mai multe probleme din educaţie, în special problema monitorizării reale a progresului elevilor şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Iată câteva dintre beneficiile şi problemele pe care le-ar putea soluţiona:
Monitorizarea progresului elevilor
Problema: Evaluările din România sunt, în general, concentrate pe examenele finale (de exemplu, Evaluarea Naţională, Bacalaureatul), iar acest lucru poate duce la o imagine limitată a progresului elevilor pe parcursul anului şcolar.
Cum ar rezolva evaluarea standardizată: Testele periodice standardizate, aplicate pe parcursul anului, ar permite o urmărire continuă a evoluţiei elevilor. Aceste evaluări ar oferi o imagine clară şi obiectivă despre o reală formare de competenţe a fiecărui elev în diferite domenii, contribuind la ajustarea strategiilor de învăţare în timp real.
(Continuare în numărul viitor)
Elena CONSTANTIN-PREDA