Ecouri ale vieţii muzicale nemţene în revista „Apostolul”

În numărul omagial al revistei „Apostolul” din martie 2014 (la 15 ani de la apariţia seriei noi), aceasta a fost numită de prof. Mihai-Emilian Mancaş drept o „biruinţă culturală” şi caracterizată de redactorul şef Mircea Zaharia ca „bogată în rubrici profesionale şi culturale şi stând de veghe cu pixul în mână la hotarele limbii şi culturii române”. Îmi place să cred, că într-o mică măsură sunt şi eu parte a ceea ce s-a scris mai sus, prin efortul meu, de-a lungul anilor, de a aduce în paginile revistei ecouri ale vieţii artistice, în special ale celei muzicale.

Am început acest periplu în registrul muzicii clasice, scriind în numărul din mai 2017 despre recitalul extraordinar al lui Horia Mihail la Piatra-Neamţ, din cadrul turneului celebru „Pianul Călător”. La acea vreme turneul avea deja o istorie, un bilanţ remarcabil, ajungând la cea de-a şaptea primăvară, sub tematica „Romantic Vals”. Şi „Pianul Călător” nu s-a oprit, astfel că în anul 2023 a ajuns la ediţia a XIII-a, cu 200 de concerte la activ, zeci de oraşe, zeci de mii de spectatori şi sute de mii de ascultători. Profund impresionată de faptul că a lăsat strălucirea Americii pentru a se întoarce în ţară, de personalitatea-i plurivalentă, aduc din nou un elogiu pianistului Horia Mihail, despre care scriam că este „artistul care afirmă că i se întâmplă de multe ori ca atunci când este pe scenă, să dispară legăturile spaţiale, temporale cu lumea reală şi să simtă că de intensitatea următoarei note depinde soarta întregului Univers.”

La numai o lună după apariţia lui Horia Mihail la Piatra-Neamţ, publicul meloman de la noi a avut ocazia de a aplauda un alt muzician strălucit, de această dată pe Alexandru Tomescu, cel mai cunoscut violonist român contemporan, sub auspiciile „Turneului Internaţional Stradivarius”. Evocam atunci, în articolul „Alexandru Tomescu şi vioara fermecată” (iunie 2017) un fapt cu totul remarcabil, şi anume că, în anul 2007, în urma unui concurs, Alexandru Tomescu a intrat în posesia viorii Stradivarius Elder – Voicu, veche de 315 ani, proprietate a statului român, folosită timp de patru decenii de maestrul Ion Voicu. De aici a pornit ideea turneului internaţional despre care Alexandru Tomescu spunea că, „în cei zece ani, a însemnat peste 150 de spectacole, la care au asistat peste 75.000 de spectatori, peste 100.000 de kilometri parcurşi… pe drumurile din România, mii de ore de studiu imposibil de contabilizat, numeroase cauze sociale şi umanitare sprijinite”. Trebuie să conştientizăm din aceste aspecte, că pentru a oferi de fiecare dată un spectacol altfel, în care muzica să-şi urmeze calea spre inima publicului, dincolo de talentul şi dăruirea artistică, există o încărcătură puternică de muncă, străduinţă şi voinţă.

Un loc special în paginile revistei „Apostolul” l-a ocupat, începând cu anul 2005, Festivalul Internaţional „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”, de departe cea mai importantă şi iubită manifestare artistică nemţeană, prin amploarea sa, prin valoarea muzicienilor ce au evoluat de-a lungul timpului pe scenă, prin valenţele sale inovative de la an la an.

 Adevăratul cronicar al acestui festivalul este prof. Ioan Amironoaie, care, fiind absolvent de studii muzicale, a avut la dispoziţie arsenalul de mijloace pentru a-l înţelege foarte bine şi a-l descrie pentru public cu savoare, inteligenţă, rafinament şi acurateţe. Astfel, în numărul 73/2005 al revistei „Apostolul”, Ioan Amironoaie ne dezvăluie câteva repere ale ediţiei cu numărul XXXIV: faptul că lucrările muzicale au fost alese cu preponderenţă din repertoriul lui George Enescu (împlinindu-se 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui mai mare compozitor român), existenţa unei simbioze între evoluţiile muzicale ale artiştilor consacraţi şi cele ale studenţilor, prezenţa unui ansamblu de muzică tradiţională, introducerea unui segment plastic, desfăşurarea de cursuri de măiestrie.

În perioada 2006-2009, cronicile muzicale ale Vacanţelor Muzicale au fost susţinute tot de Ioan Amironoaie, de la care aflăm că:

– ediţia din 2006, a XXXV-a, una aniversară, a fost prezidată de regretata soprană Mariana Nicolesco (1948-2002), o personalitate de prim rang a vieţii artistice şi culturale, artist UNESCO pentru pace;

– anul 2007 aduce ca noutate faptul că o parte din manifestările muzicale au fost găzduite de spaţiul în aer liber din Piaţa Turnului (idee meritorie ce s-a păstrat până în zilele noastre) unde au evoluat: Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, Gheor­ghe Zamfir, Marcel Pavel, Formaţia „Slang”; manifestarea s-a bucurat de prezenţa lui Ioan Holender (pe atunci director general al Operei de Stat din Viena) în calitate de preşedinte de onoare;

– ediţia a XXXVII-a din 2008, a fost prezidată tot de Ioan Holender şi, în paralel cu festivalul muzical a avut loc prima ediţie a Concursului Internaţional de Vioară „Ion Voicu”; seara portretului de artist nemţean, a fost consacrată solistei de operă Anda Louise Bogza, care a produs asupra mea o impresie atât de puternică, încât am scris de mai multe ori despre ea în revistă, cu ocazia numeroaselor recitaluri pe care le-a susţinut în Piatra-Neamţ;

– prof. dr. Theodore Coresi este preşedintele ediţiei din 2009, pe care o declară „internaţională”, în special datorită prezenţei dirijorului mexican Jose Arean la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi şi a soliştilor de operă Catarina Coresi, Heinrich Schopf şi Vigh Julia Ibolya.

Am susţinut şi eu rubrica Vacanţelor în anii 2017, 2022 şi 2023 şi îmi amintesc cu câtă emoţie şi ardoare am relatat aceste evenimente.

În 2017 ne aflam deja în perioada în care festivalul devenise cu adevărat internaţional sub directoratul artistic al Mihaelei Spiridon (aflată în această poziţie în intervalul 2005-2008 şi din 2014 până în prezent). Mi-am denumit evocarea de atunci, a celei de-a 44-a ediţii – „O mare de sunet şi armonie” – şi am început-o cu momentul în care Carmen Elena Nastasă, directoarea Centrului de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a declarat că acest festival se vrea un brand al judeţului Neamţ, care ar trebui să puncteze debutul lunii iulie în calendarul tuturor melomanilor. Secvenţe remarcabile au fost generate de recitalul susţinut de Andrei Gologan (care a inaugurat un pian Steinway &Sons), apoi de o nouă întâlnire cu Horia Mihail însoţit de această dată de violoncelistul Horia Suma (prilej cu care mi-am permis – pentru prima şi poate nu ultima dată – de a scrie despre obiceiul neplăcut al publicului nemţean de a aplauda în momente nepotrivite!) şi de subtilitatea interpretativă a sopranei Cellia Caterina Costea. Am remarcat şi un plus de modernitate şi ne-am bucurat de un parfum de tango argentinian, alături de frumoasa Analia Selis şi de Ansamblul „ArgEnTango”.

Pentru a înţelege notorietatea la care a ajuns ediţia din 2023 cred că este suficient să spun că, cele două spectacole, de deschidere şi închidere, au fost preluate de televiziuni importante precum TVR Internaţional, TVR Cultural, TVR Iaşi, TV Moldova. Este vorba despre concertul simfonic susţinut de Orchestra Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău, condusă de Mihail Agafiţa, cu participarea pianiştilor Daniel Ciobanu şi Ioana Cristina Andreescu şi despre Gala de operetă prezentată de soliştii Teatrului Naţional „Ion Dacian” din Bucureşti sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie. M-au mai entuziasmat momentele reuşite din seara tinerilor nemţeni care au cucerit scenele lumii, de această dată oaspeţii fiind Ioana Mardare (violă) şi Laurenţiu Busnea (vioară) – ambii foşti elevi ai Liceului de Arte „Victor Brauner” – acompaniaţi la pian de conf. univ. dr. Mihaela Spiridon. O întâlnire muzicală absolut senzaţională, care a smuls aplauze îndelungi, a fost cea a celor doi maeştri ai muzicii camerale româneşti, violoncelistul Anton Niculescu, acompaniat de pianistul Viniciu Moroianu.

Au fost şi alte manifestări muzicale ce şi-au găsit locul în paginile revistei noastre şi vorbim aici în primul rând despre recitalurile şi concertele susţinute de profesori şi tineri studenţi ai Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, alături de invitaţii lor. Aducând în discuţie înfiinţarea învăţământului superior muzical nemţean şi consolidarea lui, nu putem uita contribuţia meritorie a lui Cristian Misievici, a cărui personalitate puternică şi rigoare au rămas adânc întipărite în memoria şi conştiinţa celor care l-au cunoscut. Iată ce spunea Cristian Misievici în numărul din octombrie 2018, la împlinirea a 20 de ani de învăţământ superior nemţean: „Dincolo de amintirile cu caracter anecdotic, aici a planat mereu un spirit academic. Aceasta înseamnă că atunci când a fost vorba de profesie, de meserie, de calitatea lucrului bine făcut, nu au prea încăput compromisuri. Şi lucrul acesta îi priveşte pe toţi colegii mei, care au consfinţit că încă de la început trebuie făcut din această instituţie unul din reperele importante ale locului”.

Şi Liceul de Arte „Victor Brauner” este bine reprezentat, în primul rând prin evocările legate de cele trei competiţii: Concursul Naţional de Interpretare Pianistică „Carl Czerny”, „Concursul Internaţional de Interpretare Muzicală „Emanuel Elenescu” şi Concursul Naţional de Interpretare Vocală „Elena Botez”.

Iată şi o scurtă enumerare a unora dintre cele mai frumoase interviuri care mi-au fost acordate de personalităţi muzicale şi în special profesori ai Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ:

– „Muzica este un dar cu toate rădăcinile înfipte în cer” – interviu acordat de soprana Gabriela Pepelea (ianuarie 2020);

– „Chitara – destinul unui muzician” – Constantin Andrei, director al Extensiei Piatra-Neamţ (iulie -august 2021) a Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca;

– „O viaţă închinată muzicii” – conf. univ.dr. canto Anastasia Buruian (septembrie 2021);

– „Avem nevoie de educaţie muzicală” – pianist Luca Pulbere (noiembrie 2021);

– „Nu mi-am dorit niciodată să fiu solistă” – pianist corepetitor Ligia Ghilea (mai 2022);

– „Sunt fericită şi norocoasă că pot trăi într-o viaţă mai multe vieţi – cele de pe scenă” – soprana Cellia Caterina Costea (iunie 2022);

– „Întotdeauna am avut dorinţa de a împinge limitele” – lect. univ. dr. Ligia Ghilea Nichitean (iulie 2022).

Nu ştiu dacă am fost suficient de elocventă în a vă convinge, stimaţi cititori, de preocuparea noastră constantă în a ilustra viaţa muzicală nemţeană. Dar îmi fac mea culpa şi recunosc că am scris un articol despre muzică, fără a pomeni măcar un nume de compozitor. Aşa încât, mă răzbun acum la sfârşit, aducându-le un pios omagiu pentru genialitate şi talent, domniilor lor: Vivaldi, Bach, Handel, Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Schumann, Chopin, Liszt, Rossini, Donizetti, Bellini, Verdi, Wagner, Brahms, Strauss Ceaikovski, Puccini, Debussy, Ravel, Bartok…

Gianina BURUIANĂ