Discuţia despre revistele şcolare este interesantă şi, bineînţeles, importantă, în condiţiile în care acestea sunt veritabile cărţi de vizită ale instituţiilor de învăţământ. Apariţia acestor publicaţii în spaţiul şcolar romaşcan este strâns legată de activitatea Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, una dintre cele mai vechi instituţii de educaţie şi de cultură din oraş. Revistele şcolare s-au născut şi au crescut din dorinţa generaţiilor de elevi de se face auziţi, de a se exprima, de a-şi exersa înclinaţiile jurnalistice şi literare caracteristice unei reviste şcolare, de a etala activitatea şcolii, de a face cunoscute rezultatele obţinute şi de a crea comunităţi de elevi responsabili şi implicaţi, iubitori de cultură, de scris şi de citit.
În cartea „Oraşul amintirilor”, fostul elev al gimnaziului „Roman-Vodă”, Eugen Herovanu, aminteşte despre începuturile revistelor şcolare din Roman: „Debutul meu în presă l-am făcut la Roman, cu vechiul meu amic Brănişteanu – amândoi directori de reviste, fără să fi făcut ucenicie sau stagiu.” Fostul jurist şi prozator se referă la două reviste şcolare de prin 1891–1892, prima fiind „literară, socială şi ştiinţifică”, cealaltă „umoristică”. Autorul notează că: „ambele erau scrise de noi, în întregime şi trase la centigraf tot de noi, într-un coridor întunecos, sub scara de serviciu din vastul local al gimnaziului, unde improvizam redacţia, tipografia şi administraţia; în fine, tot noi le distribuiam colegilor noştri, cititorii, dar cei mai convinşi şi mai statornici. Ideali cititori – cum n-am mai avut de atunci.”
Peisajul revuistic şcolar romaşcan s-a îmbogăţit după anul 1930. Astfel, la 1 aprilie 1932 a apărut prima revistă şcolară tipărită, Gând nou, revistă scoasă de „un grup de elevi din cursul superior al liceului”. În paginile revistei apăreau lucrări originale, descrieri de călătorie, articole cu caracter ştiinţific, aspecte din viaţa personalităţilor „care au făcut faima judeţului şi oraşului nostru”, documente vechi, folclor, legende şi tradiţii. Programul era, după cum se vede, destul de serios şi ambiţios, unul dintre colaboratori fiind Ionescu Şt. Marcel, viitorul poet Silviu Roda. În 1933, se semnalează apariţia revistei Stilet, un exemplar al acesteia fiind păstrat chiar de Biblioteca Academiei Române. În acelaşi an, elevii clasei a VI-a a Liceului „Roman-Vodă”, în colaborare cu elevele Şcolii de fete „Sturza-Cantacuzino”, au scos revista Zorile.
În februarie 1937, elevii claselor a IV-a şi a V-a ale Liceului „Roman-Vodă”, în colaborare cu elevii Liceului Comercial, sub îndrumarea profesorilor Alexandru Epure şi Alexa Neacşu, au editat revista Steluţa, iar spre sfârşitul anului a apărut revista Şoapte, caracterul democratic şi umanitar al acesteia evidenţiindu-se prin colaborarea elevilor evrei şi germani, Schwartz Godel şi Iacob Gunthner. În 1944, apărea revista Albatros, ultima publicaţie şcolară editată înainte de sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În timpul regimului comunist, o revistă şcolară cu o activitate remarcabilă a fost Şcoala Nouă. Apărută la 15 mai 1967, iniţial cu titlul Izvoraşul, revista şi-a schimbat denumirea, în 1968, în Şcoala Nouă, cu dorinţa evidentă de a continua tradiţia revistei de orientare socialistă din 1889, editată de Garabet Ibrăileanu, de Eugen Văian şi de Panait Muşoiu. În „Amintirile din copilărie şi adolescenţă”, scrise de Ibrăileanu în 1911, acesta mărturisea: „În aceeaşi vară (1889), împreună cu amicii mei, Muşoiu şi Vaian, şi cu colaborarea altor tineri, am scos (la Roman) o revistă literară bilunară.” În plus, fostul elev al gimnaziului spunea că „revista era socialistă, ateistă, materialistă, realistă – în sfârşit, revoluţionară în toate direcţiile!” Şcoala Nouă a fost considerată „o revistă de tip oarecum nou faţă de revistele socialiste anterioare”, fiind orientată aproape exclusiv spre literatură. În paginile revistei erau publicate şi articole semnate de profesorii romanvodişti. Şcoala Nouă a fost revista şcolară cu cea mai îndelungată activitate, continuând să apară până în mai 2007, datorită distinşilor profesori care au coordonat-o: prof. Gheorghe A. M. Ciobanu, prof. Violeta Lăcătuşu, prof. Magdalena Anechitei, prof. Gabriela Romano, prof. Crina Galavan. Câteva dintre exemplare pot fi răsfoite şi citite la Muzeul „Casa Hogaş”, aflat în incinta Colegiului Naţional „Roman-Vodă”. Mai mult, în această perioadă a funcţionat în cadrul acestei instituţii Cenaclul Garabet Ibrăileanu, condus de prof. Gheorghe A. M. Ciobanu şi prof. Nicolae Grigore Steţcu, unde elevii aveau ocazia să se exprime liber şi să-şi dezvolte creativitatea, ignorând directivele partinice, aşa cum ne-a asigurat doamna Cornelia Jora, fostă bibliotecară a colegiului şi actual custode al Muzeului „Casa Hogaş”.
După 1990, în contextul dezvoltării unei culturi democratice în şcoli, elevi şi profesori şi-au dat mâna pentru a edita cât mai multe reviste şcolare, dorinţa de afirmare fiind foarte puternică. Dacă anterior fiecare unitate de învăţământ îşi promova activitatea prin intermediul unei publicaţii, dezvoltarea tehnologiei a favorizat apariţia mai multor reviste în cadrul aceleiaşi şcoli, în funcţie de nivelul de învăţământ, profiluri, specializări şi de înclinaţiile elevilor.
Astfel, la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, pentru învăţământul primar există revista şcolară trimestrială Mlădiţe CNRV-iste, coordonată de înv. Camelia Manea. Pentru elevii de gimnaziu şi de liceu au funcţionat mai multe reviste şcolare temporare. Revista bilunară Manifest, apărută în 2000, coord. prof. Danciu Sorina, se anunţa un proiect îndrăzneţ din moment ce-şi propunea să apară în 1000 de exemplare, Manifestul dovedindu-se intens, dar de scurtă durată. De asemenea, revista elevilor, Dialog în Blue-Jeans, apărută între 1994-1997, coordonată de elevii Daniel Tăbăcaru şi Bogdan Popa, îndrumaţi de profesorii de informatică Georgeta Mircea şi Florin Iucha, şi-a încheiat activitatea odată cu plecarea din liceu a iniţiatorilor proiectului. O revistă bilingvă apărea în 2003, intitulată Adolescenţii secolului XXI, coordonată de profesoara de engleză Şfarţ Vanda. Între 2014-2018, apare şi revista caleidoscop Revista fără nume, care avea mai multe secţiuni, dând astfel posibilitatea tuturor elevilor să se regăsească în paginile ei, coordonatori fiind prof. Gabriela Romano şi prof. Romeo Merfea. Desfăşurarea Proiectului Eco-Şcoala a prilejuit apariţia revistei Curcubee şi destine, coordonată de prof. Georghiţă Cristina, de prof. Romano Gabriela, de prof. Irimia Ana şi de prof. Irimia Gheorghe, scopul fiind promovarea alimentaţiei sănătoase şi grija faţă de mediu. Mai mult, din 2015 apare şi CNReVista, coordonată de prof. Anda Nacu şi prof. Nicoleta Tudor, revistă care promovează activitatea şcolii în spaţiu virtual.
Revistele şcolare apărute în cadrul liceelor tehnologice din Roman sunt, de asemenea, variate, atractive şi captivante.
La Colegiul Tehnic „Miron Costin”, apare, din 2008, revista anuală tehnico-ştiinţifică Infotehnica, coordonată de prof. Stoia Mioara. Publicaţia pune în valoare învăţământul profesional şi tehnic, prezentând achiziţiile teoretice şi practice ale elevilor. De asemenea, au apărut temporar două reviste de cultură generală pentru a oglindi activitatea celorlalte catedre. Astfel, în 2008, a fost editată revista bianuală de cultură şi artă, ArtMedia, coordonată de prof. Roxana Vasiliu, prof. Paraschiva Buciumanu şi prof. Nadia Anghel, iar în 2016 a apărut revista Act-Art, care oglindea activitatea cercului de creaţie omonim, coordonator fiind prof. Ana-Maria Zăloagă.
La Grup Şcolar „Vasile Sav”, foarte cunoscută este activitatea revistei tehnice Tehno-Zoom, care funcţionează din 2009, coordonator fiind prof. Lăcrămioara Ploşniţă. Revista reflectă activitatea cercului de creativitate tehnică şi oferă elevilor sfaturi pentru o carieră de succes. Vreme de un deceniu, între 2002-2012, a funcţionat şi revista de cultură generală, Zâmbet de soare, coordonată de prof. Daniela Dăscăliţa.
Colegiului Tehnic „Petru Poni” îşi promovează activitatea prin mai multe publicaţii, unele dintre ele apărând doar în câteva numere. Revista Ecoscience, apărută în 2013, coordonată de prof. Gabriela Mariana Dascălu, susţine educaţia ştiinţifică şi tehnică şi grija faţă de mediu. Calea Ştiinţelor, revistă coordonată de prof. Mihaela Stan, înfăţişează activitatea catedrelor de matematică şi TIC, iar revista Amprente, apărută în 2013 şi coordonată de prof. Dana Păiuş, pe cea a catedrelor de cultură generală. A existat şi o revistă a elevilor, Vocea noastră, apărută în 2014, şi coordonată de eleva Samson Iustina de la clasa a IX-a.
La Colegiul Tehnic „Danubiana”, cea mai rodnică activitate o are Clipa D, revistă de tip caleidoscop, coordonată de prof. Aioanei Gabriela. Apărută în 1999, revista se inovează în fiecare an şi reflectă preocupările şi aspiraţiile elevilor, dar şi provocările profesorilor. Din dorinţa de a aprofunda anumite discipline au mai apărut şi alte reviste, dar cu existenţă scurtă. Astfel, profesoara Nadia Cârcu a coordonat apariţia, în 2005, a revistei NFO TIME, din dorinţa aprofundării cunoşţinţelor din domeniul informaticii, profesoarele de engleză Alexandru Ana-Maria şi Petrache Mihaela-Brânduşa au coordonat, în 2008, apariţia revistei UP 2 U, din dorinţa de a aprofunda limba engleză, iar profesoarele Maricica Buzdugan şi Claudia Ştefănescu au coordonat revista semestrială GREEN ECO, pentru a-i conştientiza pe elevi de importanţa grijei faţă de mediu.
Observăm că destinul revistelor şcolare a fost uneori dificil, dar special. Am găsit în paginile acestor publicaţii documentare, recenzii, interviuri, articole pe subiecte variate, creaţii ale elevilor şi am trăit sentimentul aflării unor adevărate comori editoriale. De asemenea, am avut imaginea frumoasă a comunităţilor de elevi care se întâlneau în redacţii, în sala de clasă, la bibliotecă şi nu pe reţelele de socializare cum se întâmplă astăzi. Unele publicaţii s-au încăpăţânat să apară chiar şi în vremuri aspre pentru cultură, cum sunt şi cele de astăzi. Anul 2020 a fost unul crucial pentru presa şcolară. Pandemia ne-a obligat să aducem revistele în sec. XXI, să le reinventăm, să le creăm un nou design, să le actualizăm pentru publicarea online, şi pentru că o impunea situaţia, şi pentru a le face pe plac cititorilor actuali.
În ciuda vicisitudinilor, povestea revistelor şcolare rămâne una optimistă. Publicaţiile elevilor s-au născut şi au crescut din dorinţa generaţiilor de se exprima şi vor continua să reziste cele care se hrănesc din entuziasmul tinerilor care surprind realist şi inedit viaţa şcolii. Revistele şcolare au fost şi rămân ale elevilor, chiar dacă ei sunt îndrumaţi de profesori. Ele nu ar putea exista fără elevi, fără eforturile şi pasiunea membrilor redacţiei. Răsfoiesc adesea presa şcolară şi mă declar fascinată de spiritul de iniţiativă şi de creativitatea elevilor noştri.
Prof. Paraschiva BUCIUMANU, director adjunct al Colegiului Tehnic „Miron Costin”, Roman