Atragerea tinerilor specialişti, printre priorităţile sindicaliştilor din educaţie
Profesorii noştri îmbătrânesc, iar absolvenţii universităţilor nu vin să ocupe locurile vacante. În ultimii ani, majoritatea cadrelor didactice a atins vârsta de pensionare. Potrivit datelor statistice, circa zece la sută dintre profesori sunt tineri cu vârsta sub 30 de ani. Fiecare al patrulea cadru didactic are vârsta de 50-59 de ani. Deşi Ministerul Educaţiei şi Cercetării susţine că întreprinde măsuri pentru a-i atrage pe tineri în sistem, şcolile din ţară duc lipsă de circa 2300 de profesori. Tinerii specialişti refuză să se angajeze din cauza salariilor mici, a lipsei spaţiului locativ, a suprasolicitării etc.
Discuţii pe marginea acestui subiect, dar şi pe alte teme, au avut loc la începutul lunii aprilie, în cadrul şedinţei Consiliului General al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei (FSEŞ).
Profesorii, tot mai bătrâni
În luarea sa de cuvânt, preşedintele FSEŞ, Ghenadie Donos, a făcut o retrospectivă a eforturilor sindicatelor în domeniu pentru rezolvarea unor probleme din sistem, dar şi a celor rămase pe agendă. Cea mai dureroasă, potrivit lui Donos, ţine de lipsa de cadre didactice şi de atragerea tinerilor specialişti.
„Situaţia actuală nu ne permite să fim optimişti. Şi asta din cauza reformelor interminabile, a finanţării şi dotării tehnice insuficiente a şcolilor. A devenit problematică şi siguranţa psihologică, dar şi cea fizică, la locul de muncă. Toate acestea nu motivează tinerii specialişti să vină în sistem. Acest lucru, plus ponderea foarte mare a cadrelor didactice de vârstă medie, cauzează îmbătrânirea treptată a corpului didactic în sectorul educaţional”, spune preşedintele FSEŞ.
Despre lipsa de cadre didactice şi îmbătrânirea acestora a accentuat în luarea sa de cuvânt şi Margareta Sârbu, preşedinta Consiliului municipal Chişinău al FSEŞ. „Indiscutabil, este extrem de important aportul pe care îl aduc cadrele cu o vastă experienţă în educaţie, dar prognozele în domeniul resurselor umane pentru următorii ani nu sunt deloc îmbucurătoare. În ultimul an, în şcolile din municipiu au fost angajaţi doar 128 de tineri specialişti, din totalul de circa 400 câţi sunt necesari. Şi aceasta a rezultat dintr-un efort considerabil depus de către Direcţia generală educaţie, la care ne-am alăturat şi noi, cu toate resursele disponibile. La nivel de municipiu, am iniţiat un şir de proiecte, parteneriate, acţiuni pentru promovarea imaginii cadrului didactic şi atragerii în sistem a tinerilor specialişti”, a subliniat Margareta Sârbu.
Este criză de educatori, de suplinitori, de profesori de matematică, de limba şi literatura română, de fizică etc.
În alocuţiunea sa, ministrul Anatolie Topală, prezent la deschiderea evenimentului, a menţionat că se depun toate eforturile pentru rezolvarea acestei probleme şi a îndemnat profesorii să păstreze acea solidaritate şi consolidare de care au dat dovadă şi până acum.
S-au făcut unii paşi, urmează alţii
„S-au făcut unii paşi, urmează şi alţii. Avem cu FSEŞ o colaborare bună. Ne străduim de fiecare dată, atunci când trebuie să fie rezolvate probleme, să discutăm, să vedem care este cea mai bună cale de soluţionare. Şi ministerul va veni cu noi prevederi pentru tinerii specialişti, dar şi acestea care există trebuie aduse cât mai mult la cunoştinţa tinerilor. Cel mai important este ca fiecare instituţie, autoritate locală să depună eforturi suplimentare pentru a crea cât mai bune condiţii de trai, de muncă, precum şi să organizeze o bună primire în colectiv a tinerilor specialişti şi să-i susţină pe parcurs”, a declarat Anatolie Topală.
La şedinţa Consiliului General al FSEŞ au participat şi tineri specialişti, angajaţi ai Liceului „Hiperion” din municipiul Chişinău, care au relatat ce i-a motivat să rămână în sistem, dar şi care sunt provocările prin care trec.
Galina MUNTEANU