4. 02. 1934, Craiova – 6. 07. 2002, Piatra-Neamţ
S-a născut în familia Ecaterinei şi a lui Sabin Dragotescu (comisar de poliţie) din Craiova. După absolvirea cursurile primare, la Şcoala Oteteleşanu, a celor gimnaziale şi liceale la Liceul Nicolae Bălcescu (fost Carol I, azi Colegiul Naţional Carol I), în oraşul natal, a frecventat Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1957, ca şef de promoţie), primind drept răsplată o bursă la Institutul Constantin Drăgan de la Milano (1957), în final, fiind calificat Diplomat în istorie şi arheologie. Deşi a obţinut rezultate remarcabile pe toată perioada de şcolarizare, din cauza dosarului personal, în loc de Craiova, este repartizat la Galicea Mare, undeva în sudul Judeţului Dolj.
Profesorul universitar Constantin Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, prozator, folclorist şi etnograf, care atunci desfăşura o cercetare arheologică în ţară, îl cooptează în echipa care urma să efectueze săpături în mai multe zone geografice. Astfel că destinul îl aduce pe tânărul istoric la Bofu, comuna Ceahlău, din fosta Regiune Bacău.
La 1 noiembrie 1958, preia direcţiunea nou înfiinţatului Muzeu de Istorie din Bicaz, pe care îl va organiza de la zero. Predă limba latină la Liceul din localitate, iar, la înfiinţarea Judeţului Neamţ, (martie 1968), a preluat funcţia de vicepreşedinte, la Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă, funcţie în care, împreună cu alţi animatori culturali, a iniţiat, a organizat şi a condus nemijlocit multe din manifestările culturale şi artistice desfăşurate în Judeţul Neamţ, unele, existând şi astăzi şi înregistrând zeci de ediţii (Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ, în 2012, ediţia a XLI-a; Festivalul de Teatru pentru Copii şi Tineret, azi, Festivalul Internaţional de Teatru; Sadoveniana; Salonul de Carte „Libris”; Sărbătoarea Muntelui Ceahlău; Sărbătoarea Războienilor; Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Anul Nou ş. a.).
A fost, perioade scurte de timp, profesor la Băileşti, Bicaz şi Piatra-Neamţ şi a promovat toate gradele didactice.
Marcel-Marin Dragotescu a fost şi a rămas în conştiinţa contemporanilor ca un deosebit om de cultură, publicist (colaborator la publicaţii culturale locale şi din ţară (Acţiunea, Asachi, Ateneu, Ceahlăul, Contemporanul, Credinţa Neamului, Memoria Antiquitatis, Carpica, Revista muzeelor ş. a.), autor al unor cărţi de prezentare a valorilor istorice şi turistice din Judeţul Neamţ.
A debutat editorial cu Palatul Cnezilor şi Mănăstirea Durău (1970). Menţionăm, în mod deosebit, albumul excepţional, editat postum, în 2003, (în colab. cu Adriana Comăniciu), care conţine 53 de pagini color (78 de imagini), din totalul de 186 de pagini, imagini ale celor mai reprezentative monumente istorice şi de arheologie din Judeţul Neamţ, însoţite de un comentariu ce conţine date de certă valoare ştiinţifică şi o bibliografie impresionantă. Este o carte ce vine să încununeze activitatea publicistică şi editorială a celui care a fost şi rămâne un minuţios, un atent şi un iscusit cercetător al monumentelor de toate felurile din judeţul Neamţ, cel care, de-a lungul a peste trei decenii, le-a pus în valoare prin diferite cărţi publicate în nume propriu sau în colaborare. Cărţi: l Palatul Cnejilor şi Mănăstirea Durău; Bucureşti, 1970; l Judeţului Neamţ; ghid turistic (în colab.), Bucureşti, 1971; lPiatra-Neamţ – mic îndreptar turistic, Bucureşti, 1971; lMonumente istorice din Judeţul Neamţ (în colab.), Bucureşti, 1971; l Muzee din Judeţul Neamţ, Bucureşti, 1974; l Petrodava 2000. Tradiţie şi continuitate (în colab.), Piatra-Neamţ, 1980; l Drumuri la mănăstiri moldave, Bucureşti, 1992; l Monumente istorice şi de arhitectură din Judeţul Neamţ, Piatra-Neamţ, 2003; l Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” Războieni (în colab.), 2003; Acum când se împlinesc zece ani de la trecea sa la cele veşnice, în numele celor care l-au cunoscut şi l-au apreciat, ne rugăm ca Dumnezeu să-l odihnească în Împărăţia Sa şi să rămână veşnic în amintirea posterităţii.
Constantin TOMŞA