Cu un pas mai aproape de fericire…

Fii fericit! Începe acum călătoria ta spre starea de bine!

În lumea agitată şi digitalizată în care trăim astăzi, goana după fericire e tot mai obositoare şi anevoioasă. Pentru a-ţi face viaţa mai uşoară, volumul Tratat de psihologia fericirii. Porneşte acum în călătoria ta către starea de bine (coordonatori: Anca-Monica Puia, Alexandru Mihalcea; Ed. „Trei”, Buc., 2024) prezintă un ghid care explorează atât fundamentele ştiinţifice, cât şi pe cele practice ale fericirii. Prin explorarea acestora, îţi poţi transforma viaţa, dobândind ins­piraţia şi motivaţia necesare pentru a continua să te dezvolţi. Volumul oferă o înţelegere clară şi profundă a ceea ce înseamnă cu adevărat fericirea şi care sunt sursele acesteia. Cititorii, şi mai ales psihologii practicieni şi psihoterapeuţii vor găsi în acest tratat un sprijin valoros.

Pe lângă prezentarea unei scurte incursiuni în istoria psihologiei pozitive, trecând în revistă definiţiile fericirii, volumul cuprinde informaţii despre strategiile de adaptare, activităţile artistice şi recreative, aspectele sociale care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea fericirii, precum şi despre funcţionarea şi dezvoltarea umană, în conexiune cu fericirea. Cartea vorbeşte despre mecanisme de coping, tipuri de mâncat, umor, recunoştinţă, optimism, activitate fizică, muzică, artă, grit, sexualitate, personalitate, stimă de sine, burnout, sănătate psihică, relaţii, aspecte socio-culturale, bullying şi relaţia cu moartea.

Starea de bine este definită ca o percepţie subiectivă a vieţii, care influenţează pozitiv sănătatea psihică, longevitatea şi succesul personal. Se argumentează că emoţiile pozitive lărgesc perspectiva cognitivă şi îmbunătăţesc resursele personale. Studiul trăsăturilor de personalitate relevă că extraversia şi nevrotismul sunt cei mai importanţi predictori ai fericirii: extraversia se asociază pozitiv cu fericirea, iar nevrotismul negativ. Alte trăsături, cum ar fi agreabilitatea, conştiinciozitatea şi deschiderea spre experienţe, au corelaţii mai slabe. De asemenea, fericirea este influenţată minim de factori socio-demografici, cum ar fi venitul, vârsta sau genul, în timp ce sprijinul social şi religiozitatea contribuie mai mult la nivelul stării de bine. O altă definiţie dată fericirii se referă la o stare de implicare totală în activităţi care solicită aptitudinile personale şi oferă un feedback imediat. Fericirea ca un flux este asociată cu trăirea momentului prezent şi cu o experienţă motivantă intrinsec. Se face diferenţa între două perspective ale fericirii: hedonică (bazată pe plăcere, simţuri, satisfacţie) şi eudaimonică (centrată pe sens, dezvoltarea şi realizarea potenţialului personal). Emoţiile pozitive, implicarea, relaţiile, succesul oferă un cadru pentru înţelegerea şi promovarea stării de bine.

Sunt prezentate rezultate ale cercetărilor care arată că fericirea este determinată în proporţie de 50% de factori genetici, 40% de comportamente intenţionate şi doar 10% de circumstanţe externe. Schimbarea circumstanţelor aduce fericire temporară, dar fenomenul „adaptării hedonice” determină revenirea la nivelul iniţial de fericire. Se subliniază că, după evenimente majore – pozitive sau negative, oamenii tind să revină la un nivel relativ constant de stare de bine, datorită stabilităţii oferite de trăsăturile de personalitate. De exemplu, fericirea creşte temporar după evenimente precum câştigarea unei sume mari de bani sau căsătoria, dar tinde să scadă în timp, pe măsură ce persoana se adaptează noii situaţii. Accentul este pus pe cultivarea resurselor interne, precum optimismul, auto-eficacitatea şi cogniţiile pozitive, pentru a spori rezilienţa şi a atinge o stare de bine sustenabilă.

Starea de bine contribuie la o funcţionare optimă a sistemului imunitar, reduce inflamaţia, îmbunătăţeşte calitatea somnului şi sporeşte toleranţa la durere. În plus, persoanele cu o stare de bine ridicată au o probabilitate mai mică de a dezvolta depresie şi alte afecţiuni psihologice. Cercetările citate demonstrează că optimismul şi emoţiile pozitive au un efect protector împotriva stresului şi bolilor cronice, facilitând o recuperare mai rapidă şi o stare de sănătate generală mai bună.

Un alt aspect relevant este influenţa educaţiei şi contextului familial asupra stării de bine. Familiile care creează un mediu autotelic, caracterizat prin scopuri clare, feedback pozitiv şi sprijin, facilitează dezvoltarea unei personalităţi reziliente şi capabile de trăirea fluxului. Astfel, educaţia şi sprijinul social joacă un rol crucial în dezvoltarea stării de bine pe termen lung. Sunt discutate şi diferenţele culturale în privinţa stării de bine, menţionându-se că nivelul de fericire variază între ţări în funcţie de factori precum siguranţa, stabilitatea politică şi standardul de viaţă.

Cartea invită cititorul să pătrundă în această călătorie fascinantă, prin labirintul psihologiei fericirii, ghidat de expertiza şi pasiunea autorilor, profesori universitari, psihologi şi psihoterapeuţi. Poţi descoperi cum să navighezi printre provocările vieţii, pentru a-ţi menţine şi creşte starea de bine şi a atinge un nivel profund de autocunoaştere şi echilibru şi o calitate a vieţii mai bună. Cu fiecare pagină, cititorul este cu un pas mai aproape de fericire.

Starea de bine poate fi cultivată prin intervenţii psihologice specifice, cum ar fi tehnici de meditaţie, recunoştinţă, stabilirea de scopuri personale semnificative şi dezvoltarea relaţiilor pozitive. În concluzie, capitolul pune accent pe importanţa unei abordări proactive în cultivarea fericirii, demonstrând că aceasta este mai mult decât o stare emoţională trecătoare – este un proces complex, ancorat în relaţiile sociale, cogniţiile pozitive, sănătatea fizică şi trăsăturile de personalitate. Starea de bine este atât o resursă individuală, cât şi o componentă esenţială pentru progresul societal.

„Să te simţi bine cu tine, să fii fericit înseamnă să-ţi găseşti resursele interne necesare şi să-ţi construieşti acele calităţi utile, nu numai pentru a rezista sau a supravieţui, ci şi pentru a te dezvolta, a înflori şi a-ţi trăi viaţa din plin, activându-ţi adevăratul tău potențial. … Cel mai important este să nu uităm că Fericirea vine din interior! şi că este în puterea noastră să găsim şi să ne activăm acele resurse care conduc la starea de bine.”

Prof. Ramona-Mihaela ROŞU