Revin cu plăcere, cu bucurie printre colegii de la Neamţ şi de pretutindeni care îşi încredinţează gândurile paginilor scrise cu generozitate şi temeinicie în revista Apostolul.
Admir şi felicit Consiliul de redacţie condus cu ştiinţă şi talent de redactorul-şef Mircea Zaharia, pentru calitatea, eleganţa şi diversitatea materialelor publicate care reuşesc să inspire încredere şi curiozitate cititorului, pentru acurateţea scriiturii, forma de prezentare şi ţinuta intelectuală a articolelor publicate.
Cu aceleaşi gânduri apreciez munca, voinţa şi perseverenţa Consiliului de Administraţie condus de Gabriel Ploscă, secondat de Iosif Covasan, Gheorghe Amaicei, Liviu Rusu şi, nu în ultimul rând, de Gabriela Grigore, care reuşesc să menţină publicaţia în minunata ei tradiţie, să găsească resurse umane şi materiale pentru aceasta, să motiveze zeci, probabil în timp, sute de colegi să scrie, să publice, să pună în pagină ideile valoroase pe care le au.
De asemenea, este de remarcat faptul că în peisajul actual al presei, în care cuvântul scris pe hârtie, ilustrat cu materiale bine organizate şi asumate tinde să dispară sub asaltul necruţător al on-line-ului, revista Apostolul oferă un exemplu demn de urmat pentru toate celelalte sindicate afiliate la FSLI.
Datorez cuvinte de laudă Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor Neamţ, conducerii acestor organizaţii sindicale pentru susţinerea şi extinderea activităţii revistei, singura cu acest profil care îşi continuă cu onoare activitatea oferind spaţiu de exprimare şi afirmare multor colegi din toate generaţiile, punând în acest mod la dispoziţia numeroşilor cititori modele de oameni şi de practică didactică, informaţii despre evenimentele ce dau culoare şi originalitate culturii locale, naţionale şi universale.
Consider că este un privilegiu pentru oricine să se poată informa, să înveţe de la maeştri că doar munca disciplinată nu este suficientă, că este minunat dacă „peste aceasta (poţi) să reuşeşti să erupi, ca să rezulte ceva admirabil. Dacă nu rămâi doar cu îndemânarea, cu modul de a face bine lucruri deja ştiute.” Am citat aici reflecţia unui emblematic pictor nemţean, Petru Diaconu, publicată într-un admirabil interviu în revista Apostolul.
Aş îndrăzni să adaug că aceasta – CREAŢIA – modul personal de a transmite cunoştinţe, simbioza dintre informaţie şi emoţie, face diferenţa între meşteşugar şi artist în lumea şcolii.
Astăzi ne bucurăm împreună noi, cei de aici „de dincoace de Prut” şi colegii noştri de pe malul celălalt, că s-au scurs 20 de ani de la reluarea publicării revistei ce şi-a început călătoria spre conştiinţele noastre în perioada interbelică.
Vă felicit, dragi colegi, atât pentru perseverenţa şi munca voastră, cât şi pentru alegerea zilei de 27 Martie ca zi în care Apostolul trece graniţa în Republica Moldova, reconstruind încă o dată Podul de flori peste Prut. Pentru că astăzi, 27 Martie 2019, omagiem un eveniment istoric de prim rang „Rezoluţia de Unire a Basarabiei cu Regatul României”, operă grandioasă a înaintaşilor noştri, care au pus bazele statului unitar român modern.
Aici se cuvine să nu lăsăm pradă timpului munca îndrăzneaţă şi neobosită a miilor de dascăli din toate teritoriile locuite de români pentru pregătirea acestui mare eveniment. Ei, apostolii miilor de comunităţi rurale şi urbane, alături de preoţi, de elita intelectuală au clădit mai întâi în mintea oamenilor ideea de unitate de limbă, de cultură, de neam, de tradiţie care cerea cu necesitate împlinirea prin unitate teritorială, statală şi politică.
Remarc cu bucurie iniţiativa de a extinde colaborarea şi difuzarea revistei şi în şcolile fraţilor şi prietenilor noştri din Republica Moldova. Trebuie să cultivăm legăturile noastre, să împărtăşim experienţele, bunele practici, să realizăm proiecte comune de dezvoltare a vieţii sindicale, dar şi a practicii didactice, a învăţământului în general. Avem nevoie mai mult decât oricând de informaţie corect asumată pentru ca noi înşine să evaluam şi să ne adaptăm la schimbările tot mai rapide care ne presează, uneori ne bulversează şi, mai ales, ne obligă să ne îmbogăţim continuu pregătirea. Niciodată ştiinţa, tehnologia nu s-au dezvoltat atât de rapid. Tehnologia informaţiei, ştiinţele în general, biotehnologia dezvoltă într-un ritm ameţitor sfera cunoaşterii.
În această avalanşă de schimbări, de informaţii şi de ştiri ne întrebăm cum va evolua şcoala, cum vom ţine pasul cu acestea, cum vom lucra eficient cu cea mai preţioasă resursă a Planetei Pământ: inteligenţa umană şi cunoaşterea, practic singurele resurse care nu se epuizează.
Iată de ce cred că revista cadrelor didactice nemţene, singura revistă sindicală care nu se ocupă doar de munca sindicală şi administrativă, ci şi de experienţa didactică ne pune la dispoziţie o valoroasă resursă de creştere, de interconectare într-o reţea de comunicare eficientă în domeniul atât de important şi definitoriu pentru condiţia umană: EDUCAŢIA.
Prof. Aurel CORNEA Preşedinte de Onoare al FSLI