Eveniment

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”

 

Marţi, 17 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”, în Sala Expo-Club „Victor Brauner”, a avut loc lansarea proiectului „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” cu o suită de dezbateri, dialoguri culturale, expoziţii de documente, de publicaţii şi fotografii. Invitat special al acestui eveniment a fost Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol care a susţinut dezbaterea-dialog Şcolile româneşti din stânga Nistrului – identitate la limita supravieţuirii.

De asemenea, au prezentat comunicări prof. Liviu Constantin Rusu, de la Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ – Consecinţele Marii Uniri. Noul cadru constituţional şi instituţional al învăţământului românesc; prof. dr. Livioara Todiresei, directorul Liceului Tehnologic Economic Administrativ din Piatra-Neamţ – Literatura, liant al românilor de pretutindeni; prof. dr. Gianina Buruiană, Liceul Tehnologic Economic Administrativ din Piatra-Neamţ – Grigore Vieru, vocea conştiinţei româneşti din Basarabia.

Moderator al dezbaterilor a fost prof. Mihaela Mereuţă, director-manager al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ. Întrunirea va fi reflectată şi la Chişinău, în cadrul rubricii matinale „Maluri de Prut”, de la Radio România Chişinău, cât şi pe site-ul www.radiochisinau.md. Cu această ocazie a fost lansată şi campania de colectare a cărţilor „O carte pentru Basarabia”. Totodată,, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” a invitat organizaţiile nonguvernamentale, instituţiile şi cetăţenii din stânga şi din dreapta Prutului să i se alăture în derularea acestui proiect.

În deschiderea activităţii, după ce a prezentat oaspeţii şi interlocutorii, doamna director Mihaela Mereuţă a precizat coordonatele şi direcţiile de acţiune ale proiectului. Redăm în continuare o sinteză a acestora, publicată şi pe site-ul instituţiei:

 

În întâmpinarea Centenarului Unirii

 

În contextul marcării în 2018 a Centenarului Unirii, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”, în parteneriat cu Radio România Chişinău şi având ca invitat TVR Iaşi, va desfăşura, în perioada octombrie-decembrie 2017, proiectul cultural „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”. Echipa de proiect din cadrul Radio România Chişinău este formată din Valentin Niculescu, Cornel Rusnac, Ina Guţu şi Mariana Vasilache. Deşi trăim la doar câţiva kilometri distanţă fizică unii de ceilalţi, între noi se înalţă adevăraţi munţi de necunoscut. Un astfel de proiect, de schimb şi interacţiuni culturale, organizate la Piatra-Neamţ, oraş în curs de înfrăţire cu oraşul Chişinău, ar urma să creeze o punte de legătură spirituală şi un interes reciproc mult mai mare. În acest sens, până la sfârşitul lunii decembrie, urmează a fi organizate o serie de evenimente culturale cu invitaţi din stânga Prutului, dar şi din România, dialoguri, expoziţii de documente şi fotografie, lansări de carte şi alte acţiuni culturale, menite să informeze şi să atragă un număr cât mai mare de persoane interesate din judeţul Neamţ, inclusiv mass-media şi membri ai administraţiei locale, în dezbateri privind Unirea din 1918, viaţa socială şi culturală din Republica Moldova. Situaţia şcolilor româneşti din Transnistria, presa şi libertatea de exprimare în Republica Moldova, deportările şi foametea organizate de regimul sovietic, relaţiile cu România, rolul culturii la păstrarea identităţii naţionale în stânga Prutului, 100 de ani de la Marea Unire sunt doar câteva dintre subiectele care urmează să fie abordate în cadrul dezbaterilor. Amintim că în stânga Nistrului activează opt instituţii cu predare în limba română. Ca urmare a migraţiei, dar în cea mai mare parte ca urmare a presiunilor constante din partea administraţiei de la Tiraspol, în ultimii 10 ani numărul elevilor la aceste instituţii a scăzut de la aproximativ 5.000 la mai puţin de 800.

 

Scopul şi obiectivele proiectului

 

 

Scopul şi obiectivele acestui proiect au în vedere dezvoltarea interesului tinerilor şi adulţilor pentru istorie şi cultură într-o manieră constructivă şi responsabilă prin participarea la activităţile culturale organizate de Biblioteca Judeţeană; stimularea interesului personalităţilor contemporane de a se implica în procesul de informare şi cunoaştere a istoriei românilor în cei 100 de ani de la Marea Unire din 1918, prin organizarea unor dezbateri, expoziţii de documente la biblioteca publică, în scopul dezvoltării spiritului cetăţenesc, dar şi a valorizării fondului de documente aflat la dispoziţia utilizatorilor bibliotecii; dezvoltarea interesului pentru informare, documentare a membrilor comunităţii nemţene, utilizatori sau potenţiali utilizatori, prin organizarea unor activităţi în parteneriat cu diverse organizaţii ce promovează cultura/istoria poporului român; creşterea gradului de implicare a asociaţiilor/ instituţiilor culturale şi cu rol de informare şi documentare în promovarea valorilor culturale locale şi naţionale; creşterea gradului de implicare şi educare a consumatorului de informaţie şi cultură prin participarea constantă la activităţile culturale locale, cu participarea unor personalităţi contemporane; creşterea gradului de informare al comunităţii nemţene privind evoluţia istorică, social-politică şi culturală a Republicii Moldova prin organizarea unor dezbateri, lansări de carte, expoziţii de documente, vizionări materiale documentare.

 

Spicuiri din intervenţiile participanţilor

 

* Ina Guţu, ziarist, iniţiatorul proiectului

 

Această întâlnire de la Piatra-Neamţ este un vis împlinit. Ne aflăm aici în prezenţa domnului Ion Iovcev, un Hristos al românismului din stânga Nistrului, un loc în care utilizarea limbii române poate să-ţi aducă o piatră în cap.

Am venit în Piatra-Neamţ în urmă cu câteva luni şi m-am îndrăgostit iremediabil de acest loc. Acum scriu un reportaj despre cultura şi istoria acestui loc, un reportaj care va fi transmis la Radio Chişinău. E foarte important ca în aceste vremuri de restrişte să ţinem aproape, să menţinem cât mai strânse toate ideile şi simţămintele care ne leagă, să ne cunoaştem cât mai bine şi să umplem cu speranţă golul care încă ne desparte. Din această necesitate a apărut şi proiectul „Basarabia Necunoscută”…

 

* Prof. Ion Iovcev

 

Reprezint aici nu doar Liceul „Lucian Blaga” unde sunt director, ci şi cele opt şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului. Situaţia noastră nu e de invidiat pentru că nu suntem acolo doar ambasadori ai românismului, ci ne aflăm chiar în tranşeele limbii şi spiritualităţii româneşti. Mă uit la voi în sală şi văd copii frumoşi şi fericiţi. Cu siguranţă, copii noştri, la fel de frumoşi ca voi, ar da orice să fie în locul vostru; la Tiraspol cuvântul român este sinonim cu acela de răufăcător, de bandit, de fascist… Iar copiilor noştri le-au murit părinţii în războiul din Transnistria din 1992, şcolile româneşti au fost devastate în mai multe rânduri, iar protestele profesorilor sunt întâmpinate cu bastoane de cauciuc. Eu însumi am fost scuipat pe stradă de nişte rusoaice şi arestat pentru că nu vreau să renunţ la limba strămoşilor.

 

* Prof. Liviu Rusu

 

 

Ca profesor, ca om al şcolii româneşti, vă pot spune cu durere în suflet că, dacă dvs., domnule director Iovcev, luptaţi cu oficialităţile care vor să vă închidă şcoala, noi avem probleme mult mai grele. Noi ne luptăm cu lipsa de transparenţă a deciziei politice, cu Ministerul Educaţiei, cu reforma asta care nu se mai termină… Dacă acolo alţii încearcă să vă distrugă, aici ne autodistrugem învăţământul românesc, în primul rând prin lipsa noastră de implicare. Dvs. aţi ieşit în stradă ca să vă apăraţi şcoala, noi nu reuşim să ieşim în stradă să ne apărăm drepturile de frica de a nu pierde o zi din salariu, ceea ce ar fi un foarte mare păcat… Ne aseamănă însă faptul că avem copii la fel de buni şi de frumoşi, că încă avem credinţa că şcoala poate apăra şi cultiva românismul.

 

 

 

 

* Prof. dr. Livioara Todiresei

 

Literatura a fost întotdeauna un liant între ţinuturile româneşti şi printre primii care au înţeles acest lucru a fost Mihail Kogălniceanu. De aceea revista sa, înfiinţată la Iaşi în 1840, se numea „Dacia literară” şi a adăpostit şi cultivat literatura tuturor românilor. Ţinuturile româneşti au fost unite de spiritele lor cele mai importante, iar literatura are o forţă mai mare decât a pumnului care loveşte în masă. În Basarabia, de pildă, după cum observa academicianul Mihai Cimpoi, procesul redobândirii românismului cultural s-a desfăşurat sub semnul călăuzitor al lui Eminescu. Numele Luceafărului rămâne, de altfel, reperul cel mai marcant pe care îl avem şi noi, şi moldovenii de dincolo de Prut şi cei care astăzi trăiesc într-o Bucovină lipsită de identitate…

 

 

 

 

* Prof dr. Gianina Buruiană

 

În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”. Se întoarce la Chişinău cu un sac de cărţi şi mărturiseşte: „Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul.”

În 1994 neo-comuniştii din Partidul Democrat Agrar, ajunşi la putere în Moldova, renunţă la Imnul de stat Deşteaptă-te, române şi le propun poetului Grigore Vieru şi compozitorului Eugen Doga să compună versurile şi, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în Literatura şi Arta următoarele: „Dreptatea istorică va blestema poeţii şi compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Naţional „Deşteaptă-te, române”, cocoţându-se ei în locul strălucirii şi necesităţii lui istorice.”

 

 

 

 

 

 

N. R.: Ion Iovcev s-a născut pe 12 iunie 1951, în localitatea Găvănoasa din raionul Cahul, Republica Moldova. A absolvit Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol. A făcut studii în management la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Din 27 mai 1992 este directorul Liceului „Lucian Blaga”, cu predare în limba română, din Tiraspol. Tot de atunci încearcă să ţină piept presiunilor separatiştilor, deşi a fost arestat în repetate rânduri de miliţia transnis­treană. A fost ameninţat şi persecutat, la fel ca şi ceilalţi directori ai celor opt instituţii de învăţământ cu predare în limba română din stânga Nistrului, elevii şi părinţii lor a căror şcoli au fost devastate în anul 1994, dar şi în 2004. În anul 2014 Ion Iovcev a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie oferită de statul român, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă pentru contribuţia remarcabilă avută, de-a lungul timpului, la afirmarea şi apărarea identităţii etnice şi culturale a comuni­tăţilor româneşti din vecinătatea României.

 

Mircea ZAHARIA