„Regele Mihai şi Basarabia. O poveste uitată de neuitat”
Pe 25 octombrie, la Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu” din Chişinău a avut loc un eveniment dedicat celor 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României, marcat prin lansarea cărţii semnate de Aliona Grati „Regele Mihai şi Basarabia. O poveste uitată de neuitat” (Bucureşti: „Eikon”, 2021), şi proiectarea filmului „Vizitele monarhilor la Chişinău. Partea a III-a: Ultimul Rege Mihai I”, autori – Aliona Grati, doctor habilitat în filologie şi Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie.
Aliona Grati: „Cartea s-a născut din nevoia covârşitoare de a umple un gol. Un gol pe care l-am resimţit cu acuitate eu şi, îmi închipui, congenerii mei. Pentru cei născuţi în spaţiul dintre Nistru şi Prut în perioada când acesta se afla în componenţa URSS, regii înaintaşilor lor sunt aproape nişte necunoscuţi. Politicile de deznaţionalizare, interdicţiile asupra trecutului istoric, politica românofobă, adevărul denaturat al istoriografiei sovietice, ateismul agresiv şi măsurile coercitive au distrus metodic memoria colectivă a românilor basarabeni despre instituţia regală. Ceea ce nu s-a putut spune cu voce tare, a lunecat în adâncimea structurală a imaginarului artistic: în mărturii, în legende, în poveşti. Proiecţiile artistice, atâtea câte există, au constituit forme de rezistenţă la mecanismele de „spălare a creierului” instrumentate de istoriografia oficială comunistă şi totodată mijloace de păstrare a memoriei”.
În postfaţa cărţii, preşedintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel-Pop, menţionează, între altele: „Aliona Grati ştie că nu doar pământurile pot să fie confiscate, ci şi trecutul. Dintre cei patru regi ai noştri, numai trei au domnit peste România Întreagă, formată în 1918, Ferdinand I, Mihai I şi Carol al II-lea. Cel din urmă rege al nostru, Mihai I, a avut, însă, un destin tragic, fiind suveran, în domnia sa care contează, doar peste frânturi ale pământului românesc. Prin cartea de faţă, autoarea ne demonstrează că, în fapt, chiar dacă a fost îndepărtat de la putere şi de la domnie, regele Mihai a rămas al nostru, al tuturor românilor. Comuniştii, mai ales cei sovietici, au avut grijă să şteargă imaginea regelui Mihai dintre „chipurile şi icoanele” românilor, dar nu au putut-o şterge din sufletele oamenilor şi mai ales din sufletul naţiunii. Cartea aceasta ne readuce în amintire nu doar domnia dintre anii 1941 şi 1944 a regelui Mihai în Basarabia, ci şi preţuirea eternă pe care suveranul a păstrat-o pentru partea dintre Prut şi Nistru a României. Autoarea, cu mintea cercetătorului şi cu sentimentul românului, ne îndeamnă în această lucrare memorabilă să cunoaştem şi să preţuim istoria noastră, care ne aparţine tuturor şi în cadrul căreia figura regelui Mihai rămâne de neşters.”
Filmul documentar „Vizitele monarhilor la Chişinău. Partea a III-a: Ultimul Rege Mihai I” face parte dintr-un serial intitulat „Arta şi mitopoetica oraşului Chişinău”, creat de cercetătorii unui proiect ştiinţific de la Universitatea de Stat din Moldova cu susţinerea Direcţiei Cultură, din capitală. Subiectul filmului sunt vizitele Regelui Mihai la Chişinău.
Angelina BEGU