● Interviu cu dna Daniela Timofte – profesor de geografie la Liceul cu Program Sportiv, Piatra-Neamţ
– Stimată doamnă Daniela Timofte, oricine citeşte CV-ul dvs. remarcă o înclinaţie deosebită spre studiu şi perfecţionare profesională. De curând (2022), deşi sunteţi profesoară de geografie, aţi finalizat cea de-a doua facultate, şi anume „Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”. Ce v-a îndemnat să obţineţi cea de a doua licenţă?
– Decizia de a finaliza o facultate în domeniul „Pedagogiei învăţământului primar şi preşcolar” ţine de înclinaţia mea de dezvoltare profesională continuă, de dorinţa de a-mi extinde şi aprofunda cunoştinţele şi experienţele anterioare. Când am început a doua facultate, fetiţa mea intrase în clasa pregătitoare şi, deşi aveam o experienţă de 16 ani în lucrul cu elevii de gimnaziu şi liceu, am considerat că ar trebui să ştiu mai multe despre educaţia elevilor din clasele primare, pentru a-mi putea ajuta propriul copil aflat la început de drum.
Şi apoi, dacă ne gândim la numărul mic de ore de geografie prevăzut în planurile cadru, două specializări nu strică niciodată…
– V-aţi gândit vreodată ca studiile dvs. aprofundate de master să fie un punct de plecare pentru o lucrare de doctorat?
– Da, ideea de a continua cercetarea cu tema „Fenomene geografice de risc şi dezvoltare durabilă” spre o lucrare de doctorat a fost luată deja în considerare dar, deocamdată, este la stadiul proiectelor de viitor. Deoarece nu este doar o temă extrem de actuală, ci şi foarte complexă, cu un impact major asupra mediului, economiei, infrastructurii şi, implicit, asupra comunităţilor.
– Aş fi curioasă să aflu, având în vedere această apetenţă pentru îmbunătăţirea calitativă a statutului profesional, ce noi achiziţii cognitive aţi dobândit în ultimul timp pe acest palier?
– Nu ştiu asupra a ce să mă opresc. Sunt multe. De exemplu, am finalizat cursuri precum: „Evaluarea standardizată a performanţelor elevilor. Testarea BRIO – aplicare la clasă şi semnificaţie pentru educaţie”, „Abordări bazate pe proiecte”, „Resurse educaţionale digitale – elemente introductive”, „Proiectarea şi desfăşurarea învăţării cu suport digital”, „Genially: Experienţe de învăţare cu resurse digitale interactive” etc.
– Fiind profesor evaluator în cadrul Examenului Naţional de Bacalaureat şi în cadrul Olimpiadei de Geografie, v-aţi putut forma o părere despre interesul elevilor faţă de disciplina pe care o predaţi. Cum stăm?
– Interesul elevilor faţă de disciplina geografia variază considerabil în funcţie de mai mulţi factori, printre care metoda de predare, relevanţa conţinutului pentru experienţa de viaţă a elevilor dar şi impactul tehnologiei şi al evenimentelor globale.
Când profesorii reuşesc să conecteze temele geografice cu realitatea cotidiană a elevilor, interesul acestora creşte, deoarece subiecte precum schimbările climatice, dezastrele naturale, globalizarea sau urbanizarea au o legătură directă cu experienţele de viaţă şi problemele contemporane, ceea ce poate atrage elevii să exploreze mai amănunţit lumea în care trăiesc.
Apoi, utilizarea tehnologiilor în predare joacă un rol crucial în creşterea interesului elevilor pentru geografie. Resursele educaţionale digitale, cum ar fi hărţile interactive, simulările 3D, tururile virtuale ale regiunilor geografice, sau chiar utilizarea aplicaţiilor de realitate augmentată, fac lecţiile de geografie mult mai atractive şi accesibile. Elevii din generaţiile actuale, familiarizaţi cu tehnologia, răspund pozitiv la utilizarea acestor instrumente, deoarece le permit să exploreze şi să înţeleagă fenomenele geografice într-un mod aparte.
– Îndepliniţi şi funcţia de „responsabil de mediu” în cadrul Liceului cu Program Sportiv. Cum răspund elevii provocărilor dvs.?
– Pe fondul intensificării dezbaterilor despre schimbările climatice globale, poluare şi epuizarea resurselor naturale, în ultimii ani, interesul elevilor faţă de protecţiei mediului a devenit tot mai evident. Şi se manifestă prin implicarea activă în proiecte şi iniţiative ecologice cum ar fi campanii de reciclare, plantare de arbori, curăţenie în zonele naturale sau concursuri de creativitate pe teme de mediu. Aceste activităţi le oferă ocazia de a contribui direct la protecţia mediului, îi implică activ, dar le formează şi un sentiment de responsabilitate personală faţă de natură.
Cu un sprijin adecvat şi o educaţie continuă, elevii au potenţialul de a deveni liderii viitorului în combaterea crizelor de mediu şi de a contribui la construirea unui viitor mai sustenabil. Consider că cei de la Liceul cu Program Sportiv Piatra-Neamţ beneficiază de tot sprijinul şi toată educaţia necesare în vederea dezvoltării spiritului eco-responsabil. Şi când spun asta mă refer atât la sprijinul necondiţionat oferit de domnul director Răzvan Lupu şi doamna director Maria Blaga în derularea activităţilor, parteneriatelor şi competiţiilor privind protecţia mediului cât şi la implicarea, dirijarea şi supravegherea continuă în cadrul orelor de curs precum: geografia, biologia, ştiinţele sociale sau consilierea şi orientarea.
– În anii 2019 şi 2020 aţi participat ca profesor coordonator şi evaluator în cadrul Concursului Internaţional Discovery, ediţiile a XIX-a şi a XX-a. Ce ar trebui să ştim despre această competiţie?
– Concursul Internaţional Discovery este o competiţie educaţională concepută pentru a încuraja gândirea creativă şi critică a elevilor, pentru a promova cercetarea ştiinţifică, explorarea şi inovarea. Acest concurs se axează pe stimularea curiozităţii în domenii precum ştiinţele naturale, geografia, mediul înconjurător, informatica şi chiar literatură. Este organizat de RAIO PRESS şi este îndrăzneţ şi frumos, adunând în competiţia pentru titlul de Performer Discovery copii între 3 şi 14 ani, din România, Republica Moldova, Serbia, Spania, Grecia şi Ţările de Jos.
Elevii Liceului cu Program Sportiv Piatra-Neamţ au participat la această competiţie, pe parcursul mai multor ediţii, şi au obţinut rezultate notabile, materializate în premii şi medalii.
– Daca ar fi să vă gândiţi la un portret al unui profesor perfect, care ar fi primele trei calităţi pe care le vedeţi necesare?
– Dacă ar fi să schiţăm un portret al profesorului perfect, primele trei calităţi pe care le-aş considera necesare pentru ca un dascăl să inspire şi să educe eficient ar fi: empatia, pasiunea pentru disciplină şi procesul de predare, abilităţile de comunicare.
– Şi acum să revenim la elevi. Ce anume doriţi să stimulaţi la aceştia prin efortul de educaţie pe care vi-l asumaţi?
– Prin stilul meu de abordare a disciplinei geografie îmi propun să stimulez la elevi nu doar însuşirea de cunoştinţe factuale despre fenomenele naturale şi sociale, ci şi dezvoltarea unor abilităţi şi valorile esenţiale pentru formarea lor ca cetăţeni responsabili şi critici în lumea actuală. În cadrul Liceului cu Program Sportiv majoritatea elevilor optează pentru geografie la Examenul Naţional de Bacalaureat. Cred că acest aspect spune foarte mult despre stilul meu de abordare. Mai mult decât atât, la noi, procentul de promovare la Examenul Naţional de Bacalaureat la geografie este comparabil cu cel naţional.
Prin stilul meu de educaţie, doresc să îi ajut pe elevi să înţelegă că problemele şi fenomenele nu sunt izolate, ci interconectate, de aceea trebuie să-şi dezvolte capacitatea de a analiza situaţii din perspective multiple. Geografia este o disciplină care leagă domenii precum biologia, istoria, economia şi politica, oferind elevilor o viziune integrată asupra lumii.
Îmi doresc să formez elevi curioşi, critici, conştienţi de responsabilitatea lor faţă de mediu înconjurător. Aceste abilităţi şi valori îi vor ajuta să se dezvolte ca cetăţeni într-o lume globalizată, capabili să contribuie activ la dezvoltarea societăţii şi să găsească soluţii la provocările viitorului.
A consemnat Gianina BURUIANĂ