„Fiecare copil este unic, nu numai capabil să înveţe, ci şi capabil să reuşească.” (R. J. Meehan)
Asociaţia Bucureşti pentru copii dislexici (ABCD) susţine şi promovează drepturile copiilor cu dislexie în România şi vine în sprijinul celor care se confruntă cu tulburări specifice de învăţare prin oferirea de informaţii, acces la resurse de specialitate şi programe de intervenţie fundamentate ştiinţific. Un astfel de program este ERASMUS+ KA220-SCH – „LEXIS”, destinat cadrelor didactice care predau limba engleză în ciclul preşcolar, primar şi gimnazial, program în care Asociaţia Bucureşti pentru copii dislexici este partener alături de 3rd Regional Centre for the Design of Education in Primary and Secondary Schools in Northern Greece (Grecia), PELICAN (Republica Cehă), A & A Emphasys Interactive Solutions Ltd (Cipru), Lingua Consulting (Polonia), ASSERTED KNOWLEDGE OMORRYTHMOS ETAIREIA (Grecia) şi SPOLECZNA AKADEMIA NAUK (SAN) (Polonia), care este şi coordonator.
Partenerii şi-au adus contribuţia în acest proiect şi au realizat o platformă (https://academy.lexisproject.eu), unde se regăsesc celelalte produse: „Ghidul de la A la Z despre dislexie” („The A to Z Booklet for Dyslexia”) ce prezintă informaţii de specialitate şi sfaturi utile pentru cadre didactice şi părinţi, un suport de curs (The Training Pack) şi o gamă largă de resurse de învăţare, instrumente digitale şi sugestii de tehnici de lucru.
Sesiunea de formare pentru profesorii de limba engleză – activitatea C1 Short-term staff training Train the Trainers – Preparation for setting up the LEXIS ACTION PLAN FOR SCHOOLS este parte integrantă a proiectului ERASMUS+ KA220-SCH – „LEXIS” cu numărul 2021-2-PL01-KA220-SCH-000048985 şi s-a desfăşurat în Nicosia, Cipru, la centrul EMPHASYS, în perioada 5.02.2024 – 9.02.2024. La acest curs de formare, am avut oportunitatea să fac parte din echipa Asociaţia Bucureşti pentru copii dislexici (ABCD) alături de doamna Lorana Gavril – psiholog (specializat în terapia pentru copii dislexici), doamna Andreea Ioviţă – psiholog, preşedinte al Asociaţiei pentru copii Dislexici Craiova, doamna Lavinia Catrina – profesor la Şcoala Româno-Britanică din Craiova şi doamna Monica Ţone – profesor la Liceul Teoretic Dante Alighieri din Bucureşti.
Având la bază suportul de curs, prezentările şi dezbaterile ce au avut loc au adus multe informaţii valoroase, fiind un schimb util de bune practici pentru cadrele didactice prezente, dar şi pentru specialiştii în domeniul dislexiei. Între profesorii participanţi, au existat şi persoane dislexice, sau care au în familie copii dislexici. Experienţa lor din această dublă calitate este semnificativă în transmiterea informaţiilor din proiect colegilor lor, având o perspectivă mai amplă asupra dislexiei. Profesorii şi părinţii deţin cel mai important rol în susţinerea copilului privind adaptarea şi prestaţia şcolară. Prin conştientizarea a ceea ce reprezintă această tulburare de învăţare, atât cu slăbiciunile cât şi cu punctele ei forte, printr-o atitudine pozitivă faţă de provocările ei, prin empatie, se pot produce îmbunătăţiri majore în viaţa copilului dislexic.
Cursul este structurat pe trei module, fiecare având două părţi şi oferă informaţii teoretice despre dislexie, modalităţi de adaptare a conţinutului învăţării la nevoile elevilor dislexici şi modalităţi de utilizare a abilităţilor şi tehnologiilor digitale aplicând metode de lucru inovative în procesul didactic. Scopul cursului este de a sprijini profesorii pentru o mai bună înţelegere a specificului dislexiei şi de a contribui la dezvoltarea profesională, oferind acestora resurse educaţionale extrem de utile în activitatea didactică.
Echipa Lexis a conceput o bancă de resurse digitale, care vin în sprijinul activităţii cadrelor didactice, precum soft-uri educaţionale (text-to-speech software, speech-to-text software, dyslexia-friendly Fonts, mind-mapping software, mind-mapping Apps, etc) şi a creat un model de Fişă de verificare (Check List) – un instrument de monitorizare, prin care profesorii pot afla dacă există vreun semn specific dislexiei la elevii din clasele lor şi o Listă de verificare, cu rolul de a-i ajuta pe profesori să evalueze în ce măsură resursele/ instrumentele utilizate sunt adecvate pentru elevii cu dislexie. În cazul acestora, este necesară reactualizarea permanentă a cunoştinţelor, dezvoltarea memoriei, abordarea multisenzorială (în special în introducerea noului vocabular) şi oferirea de suport vizual în sarcinile de citire şi înţelegere auditivă.
Utilizate în mod echilibrat în procesul de predare-învăţare-evaluare, instrumentele digitale vin cu multiple beneficii pentru elevii dislexici, precum: îmbunătăţirea scrisului/cititului, întărirea capacităţii de concentrare şi coordonare, activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, formarea şi consolidarea abilităţilor digitale, depăşirea dificultăţilor de învăţare a limbii engleze.
Misiunea noastră, a cadrelor didactice, este să sprijinim fiecare copil în unicitatea lui, să îşi descopere potenţialul maxim de învăţare şi să îl valorifice spre succes.
Prof. Ramona-Mihaela ROŞU