Aşa cum sunt definite în documentele curriculare elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, olimpiadele şi concursurile sunt competiţii şcolare pe discipline de studiu şi pe domenii de pregătire, care au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare înalte precum şi a celor care manifestă interes şi au aptitudini deosebite într-un anumit domeniu de activitate sau disciplină de studiu. Deci, atât olimpiadele şcolare cât şi concursurile vizează competiţia: competiţia individuală, a perechilor, competiţia echipelor, a grupurilor, a colectivelor etc. Se află în aceste aprecieri şi o încercare de clasificare a olimpiadelor şi concursurilor în funcţie de participanţi.
Din perspectiva vârstei, competiţiile şcolare se adresează, în egală măsură, elevilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, în timp ce, din perspectiva domeniilor vizate, acestea se împart în: competiţii pe discipline de învăţământ, pe grupuri de discipline, interdisciplinare, transdisciplinare etc.
Indiferent cărei clasificări se subordonează, olimpiadele şi concursurile promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonală, stimulează creativitatea şi gândirea critică, oferă motivaţia necesară învăţării, ajută la depistarea şi dezvoltarea talentelor, a abilităţilor şi cunoştinţelor; şi toate acestea pentru dezvoltarea personală armonioasă a elevilor; bineînţeles, prin olimpiade şi concursuri se urmăreşte şi dezvoltarea profesională a elevilor.
De-a lungul timpului, modalităţile de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare au cunoscut diferite aspecte, în raport cu specificitatea lor. De cele mai multe ori, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor au fost coordonate de către Ministerul Educaţiei Naţionale. În cele ce urmează vom preciza câteva elemente care individualizează Olimpiada de limba şi literatura română.
Astfel, an de an, la poalele Olimpului limbii şi literaturii române se adună mai micii şi mai marii ei iubitori, toţi purtând în suflet speranţa să ajungă pe culme şi să se bucure de laurii victoriei. Dar, până să ajungă aici, traseul şcolar al unui olimpic la limba şi literatura română este presărat cu numeroase ore de pregătire, cu multe răstimpuri de lectură, cu exerciţii de scriere despre textul literar şi scrieri imaginative, toate menite să le dezvolte competenţele de comunicare în limba română.
Ministerul, prin comisiile de specialitate (la limba şi literatura română funcţionează două comisii de specialitate: una pentru limba şi literatura română şi disciplinele conexe din gimnaziu, cealaltă pentru limba şi literatura română şi disciplinele conexe ce se studiază în liceu), elaborează, în fiecare an, regulamente specifice de organizare şi desfăşurare a olimpiadelor. La nivelul disciplinei limba şi literatura română au loc, anual, două olimpiade: Olimpiada de limba şi literatura română pentru elevii de gimnaziu (clasele V-VIII) şi Olimpiada de limba şi literatura română pentru elevii de liceu (clasele IX-XII).
În spiritul unei logici adoptate la nivelul comisiilor de specialitate, subiectele au o structură comună, respectă nivelul clasei şi se bazează pe conţinuturile din programa şcolară pentru anii de şcoală parcurşi şi din programa de concurs, luând în considerare şi experienţa de lectură a elevilor. Caracterul unitar al subiectelor şi cadrul regulamentar al organizării şi desfăşurării olimpiadelor de limba şi literatura română sunt hotărâtoare în realizarea unei selecţii riguroase a participanţilor. Bineînţeles, participarea la olimpiadele de limba şi literatura română este deschisă tuturor elevilor pentru că fiecare persoană are dreptul să primească o educaţie care dezvoltă abilităţile sale la întregul său potenţial; astfel, se asigură egalitatea de şanse, oferind participanţilor ajutor armonizat cu nevoile individuale de învăţare.
Exemplificăm prin câteva elemente de detaliu de la nivel gimnazial; astfel, elevii de gimnaziu vor rezolva subiecte alcătuite pe clase, cu conţinuturi după cum urmează:
– clasa a V-a – lectură, redactare, elemente de construcţia comunicării;
– clasa a VI-a – lectură, elemente de construcţie a comunicării, elemente de interculturalitate;
– clasa a VII-a – lectură, elemente de construcţie a comunicării, elemente de interculturalitate;
– clasa a VIII-a – elemente de construcţie a comunicării, elemente de interculturalitate.
Ca element de noutate, începând din acest an şcolar, la clasa a IX-a a fost introdusă o secţiune specială pentru elevii care studiază în limba maghiară.
Probele de concurs sunt: proba scrisă şi proba orală (aprecierea este valabilă numai pentru etapa naţională şi pentru etapa internaţională).
Etapele Olimpiadei de limba şi literatura română sunt: etapa pe şcoală, etapa pe localitate, etapa judeţeană, etapa naţională şi etapa internaţională.
În timp, judeţul Neamţ a fost gazdă primitoare pentru etapa naţională a Olimpiadei de limba şi literatura română pentru minorităţi (Liceul Teologic Romano-Catolic Sfântul Francisc de Assisi Roman) şi pentru etapa internaţională a Olimpiadei de limba şi literatura română (Colegiul Naţional Petru Rareş Piatra-Neamţ), la care au participat elevi din Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi, bineînţeles, România.
Activitatea pe care o desfăşoară profesorul de limba şi literatura română – de altfel, ca şi oricare alt profesor – este şi dificilă şi plină de responsabilităţi, dar şi foarte frumoasă. Chiar dacă activitatea din lecţie nu este mereu spectaculară, presupune un efort mare pentru configurarea completă a acesteia. Şi, dacă la efortul de zi cu zi adăugăm şi activitatea de performanţă concretizată prin olimpiade şi concursuri aferente limbii şi literaturii române, obţinem un segment important al activităţii cadrului didactic. (Continuare în numărul următor)
Prof. dr. Gheorghe BRÂNZEI